Ce se întâmplă când DOI HOMOSEXUALI ajung din Parlamentul European în cel românesc și cer să nu mai fie discriminați

Problema uniunilor între persoane de același sex a reprezentat întotdeauna un subiect tabu, pe care aleșii, dar și mare parte din societate, l-au respins din capul locului. În actuala legislatură, două proiecte care ar fi reglementat parteneriatul civil între persoane, indiferent de sexul lor, au fost sortite eșecului. Având același inițiator, deputatul independent Remus Cernea, parteneriatul civil a fost respins, prima dată, în iunie 2014, de Camera Deputaților. Pe 10 martie, un al doilea proiect de lege în același sens a primit aviz negativ din partea comisiei juridice a Senatului, însă votul final va fi cel al deputaților.

Într-un alt Parlament, cel European de această dată, dezbaterea pe uniunile între persoane de același sex căpăta un nou imbold, iar eurodeputații dădeau un vot covârșitor în favoarea unui raport anual privind drepturile omului, al italianului Pier Antonio Panzeri (S&D). Printre sutele de puncte, un vot separat a fost dat pe paragraful 162, care „ia act de legalizarea căsătoriilor sau a uniunilor civile între persoane de același sex (…), încurajează instituțiile Uniunii Europene și statele membre să contribuie în continuare la reflecțiile asupra recunoașterii căsătoriilor între persoane de același sex sau a parteneriatului civil între persoane de același sex ca o problemă politică, socială și de drept civil”. 24 de europarlamentari români au spus „da” acestui paragraf.

Winkler: „În loc să fim mai toleranți, societatea românească merge spre intoleranță”

„Eu cred că avem câteva subiecte în care este nevoie de foarte mult dialog în societatea românească. Vremurile se schimbă, vedeți inclusiv Papa Francisc ce declarație interesantă a avut nu demult, în care a spus că Dumnezeu este iubitor și ca atare are nevoie de toți fiii lui și îi iubește pe toți. Noi, în loc să fim mai toleranți, societatea românească merge spre intoleranță de multe ori”, a spus eurodeputatul PPE Iuliu Winkler, contactat de gândul.

De precizat este faptul că Winkler, deși s-a pronunțat împotriva raportului integral, a votat pentru acest paragraf.

În opinia sa, și la nivelul României ar trebui să se facă pași înainte în problema uniunilor între persoane, indiferent de sexul lor, măcar la nivel de dezbatere „în termeni de incluziune și toleranță”. Winkler a făcut referire și la o poziție similară pe care a avut-o și Papa Francisc, prin care încuraja oamenii la acceptarea tuturor orientărilor sexuale, ca dovadă de toleranță.

„Noi nu vom putea evita asta. Și România este în Uniunea Europeană, și România este în secolul 21, și România ar trebui să se confrunte cu această dezbatere, dar într-un mod constructiv și prietenos. Intoleranța este primul dușman. O țară care are o legislație care interzice, acolo e o problemă. Primul lucru pe care trebuie să-l fac este să desființez interdicțiile și societatea va merge înainte”, a avertizat el.

În acest sens, Winkler a mizat pe importanța semnalelor pe care le dă Parlamentul European, chiar dacă, prin acestea, nu obligă efectiv la schimbarea elgislației în acest sens.

„De ce să nu conștientizezi acasă faptul că există o dezbatere în Europa, iar noi suntem în Uniunea Europeană? Am avea nevoie de un act de dialog care să aducă și biserica în secolul 21″, a adăugat Winkler.

Siegfried Mureșan: „Ar fi discriminatoriu să mă opun”

Aflat la primul mandat în Parlamentul European, Siegfried Mureșan nu se dezice de familia tradițională, dar susține, în același timp, că nu are dreptul să se opună persoanelor de același sex care vor să-și legalizeze relația, motiv pentru care a dat, și el, un vot favorabil.

„Sigur că mă regăsesc în imaginea și în idealul familiei pe care îl împărtășim majoritatea dintre noi, dar asta nu îmi dă dreptul să mă opun acelor persoane de același sex care vor să își legalizeze în fața instituțiilor statului parteneriatul pe care îl au”, și-a explicat votul pentru paragraful 162 eurodeputatul PMP Siegfried Mureșan, contactat de gândul.

Mai mult, el a explicat faptul că toate persoanele, indiferent de orientarea sexuală, ar trebui să poată prelua răspundere pentru partener în fața statului. Altfel, o interdicție ar însemna discriminare.

„În fond, legalizarea căsătoriilor sau a uniunilor civile înseamnă că o persoană preia răspunderea pentru o altă persoană în fața autorităților statului din punct de vedere juridic, fiscal și așa mai departe. Dacă o persoană își dorește să preia răspunderea pentru o altă persoană de același sex, nu cred că trebuie să ne opunem. Ar fi discriminatoriu și împotriva valorilor europene pe care eu, în calitate de deputat european, le susțin și le promovez”, a adăugat Mureșan, care este purtătorul de cuvânt al Popularilor Europeni.

„Obligația noastră, ca oameni politici, este să promovăm un cadru în care cât mai mulți oameni să își găsescă fericirea”, a mai declarat pentru gândul europarlamentarul român.

Adina Vălean: „Pentru parteneriatul civil aș pleda”

Deși apare cu un vot favorabil dat acestui paragraf din raportul lui Panzeri, liberala Adina Vălean susține că s-a abținut. Cu toate acestea, și ea recunoaște necesitatea unei dezbateri privind legalizarea uniunilor între persoane, indiferent de sexul lor. Ba mai mult, se declară o susținătoare a parteneriatului civil.

„Parteneriatul civil este un lucru pe care, de principiu, îl susțin, fără să pun în socoteală dacă sunt persoane de același sex sau de sexe diferite. Există o mișcare în acest sens pentru recunoașterea unor drepturi civile, a acestor căsătorii sau parteneriate. Semnalele acestea se dau de mult. Pentru parteneriatul civil aș pleda pentru că sunt foarte multe situații, dar oamenii, în general, resping ideea pentru că înțeleg că ar fi o deschidere către parteneriatele civile între persoane de același sex”, a precizat Adina Vălean, eurodeputat PPE, pentru gândul.

Realist vorbind însă, liberala recunoaște că România este încă departe de a face un astfel de pas.

„O majoritate în societatea noastră nu este pregătită pentru o astfel dezbatere. Trebuie să mai lăsăm să treacă timpul, să vedem generațiile viitoare cum vor gândi. Există foarte mult conservatorism. Parteneriatul civil este o instituție de care se pot bucura oamenii, indiferent de sexul lor, e o dovadă de modernitate în drept și ar trebui susținut. Din păcate, dezbaterea e aceeași și nu se va rezolva prea curând”, a adăugat Vălean.

Cristea: După votul pentru 162, am primit două tipuri de mesaje

Rugat de gândul să își argumenteze votul în favoarea paragrafului despre căsătoriile și parteneriatele civile dintre persoane de același sex, Andi Cristea, eurodeputat PSD/S&D, a explicat că, așa cum se întâmplă de multe ori în cazul unor asemenea rapoarte, votul a fost acordat pe filieră politică. Cu alte cuvinte, s-a votat după cum a fost decizia familiei politice de a se vota.

„Am respectat votul familiei politice din care fac parte”, a spus Cristea. „Cele trei mari familii politice neextremiste din PE au avut instrucțiuni să voteze în favoarea articolului 162″, a adăugat eurodeputatul, care subliniază că subiectul căsătoriilor între persoane de același sex are mai mare relevanță în plan internațional, în discuția mai mare despre drepturile omului în general, decât constituie o chestiune de interes în majoritatea societăților europene.

Totuși, discuția este mereu sensibilă, mai ales pentru politicieni. După vot, Cristea admite că a primit două tipuri de mesaje. Pe de-o parte, a fost felicitat pentru că a sprijinul paragraful simbolic, pe de altă parte, au ajuns la el mesaje din partea românilor supărați că un ales ortodox a aprobat un îndemn către state de a le oferi membrilor comunității LGBT posibilitatea de a se căsători.

Intoleranța din România se termină cu „punct”: „Nu trebuie pentru că nu trebuie”

La București, viziunea este cu totul alta. În urmă cu aproape doi ani, unii parlamentari catalogau homosexualitatea drept o boală și le recomandau persoanelor cu altă orientare sexuală să facă vizite la psiholog. Nici acum, după semnale repetate ale Uniunii Europene, aleșii români nu par să accepte eventualele uniunii între persoane de același sex, fie că vorbim despre căsătorii, fie despre parteneriate civile. Senatorii juriști au respins proiectul de lege inițiat de Remus Cernea, care ar fi reglementat parteneriatul civil, indiferent de sexul persoanelor.

La rândul lui, cunoscut pentru pozițiile ferme împotriva homosexualilor, senatorul PNL Puiu Hașotti, membru în comisia pentru drepturile omului, se opune și acum cu convingere unei astfel de reglementări, indiferent de raportul dat de Parlamentul European.

„Fiecare țară are specificul ei. Nu toate țările din UE au adoptat o astfel de legislație și nici nu o vor face. Este o părere a UE, nu înseamnă obligație. România nu trebuie să facă un astfel de pas. Nu trebuie legiferată, în România cel puțin, posibilitatea căsătoriei între cupluri de homosexuali. Punct. Nu trebuie”, s-a arătat revoltat Hașotti.

Întrebat de gândul de ce, senatorul a spus scurt: „Motivul este prea evident. Nu trebuie pentru că nu trebuie, nu e cazul”.

Medic de meserie, nici deputatul Tudor Ciuhodaru nu ia în calcul o asemenea lege. Nu se opune tranșant, dar susține că, în România, nu este o prioritate.

„Sunt alte drepturi fundamentale încălcate în România, cum e dreptul la sănătate și dreptul la educație, acestea sunt prioritare. Celelalte nu sunt pe agenda mea și până acum nu a venit nimeni la cabinetul meu parlamentar să-mi spună că vrea parteneriat civil. Nu cred că tot ce vine de la Uniunea Europeană e neapărat bun și a accepta fără discernământ orice nu mi se pare o soluție”, a precizat, pentru gândul, Ciuhodaru.

„Căsătoria nu presupune doar sex, ci și prietenie, tovărășie”

Deși majoritatea este clar împotriva parteneriatului civil, sunt câteva voci, mai rare, dar prea puțin vocale, care susțin contrariul. Membru și el în comisia pentru drepturile omului, senatorul UNPR Constantin Popa consideră că românii ar trebui să nu mai fie „populiști și ipocriți”.

În opinia sa, căsătoria poate avea loc și între persoane de același sex în primul rând pentru că o astfel de uniune nu presupune doar contact sexual.

„Căsătoria nu presupune doar sex, ci și prietenie, tovărășie. Căsătoria e o luptă comună cu viața, cu greutățile, mai multe lucruri, nu trebuie să ne limităm strict la sex. Ar trebui și România să facă pași pentru acceptarea căsătoriilor între persoane de același sex, aș crea și dezbateri pe această temă care ar ajuta oamenii să înțeleagă”, a spus Popa, contactat de gândul.

Raportul Panzeri

75% dintre parlamentarii prezenți au votat pentru amendamentul care face referire la încurajarea statelor membre și a instituțiilor UE să continue reflecția asupra căsătoriilor între persoane de același sex sau a parteneriatelor civile. Adică 472 de voturi „pentru”, 115 „împotrivă” și 46 de abțineri. Dintre aceștia, 24 dintre europarlamentarii români s-au pronunțat în favoarea paragrafului 162, doi s-au abținut (Norica Nicolai și Adina Vălean), alți doi au votat „împotrivă”(Daniel Buda și Marian-Jean Marinescu), iar trei au absentat (Renate Weber, Victor Negrescu, Emilian Pavel).

Votul europarlamentarilor români pe articolul privind căsătoriile între persoane de același sex// Sursa: VoteWatch.eu

Concret, este vorba despre raportul Parlamentului European, inițiat de eurodeputatul italian Pier Antonio Panzeri, privind drepturile omului. Este un raport nelegislativ, adică nu obligă statele membre să-și modifice legislația națională în funcție de aceste prevederi.

Problematica uniunilor între persoane de același sex a devenit o țintă pentru Uniunea Europeană. În prezent, potrivit Euronews, 21 de state din întreaga lume au legalizat căsătoriile între persoane de același sex, în timp ce 11 țări sunt chiar membre ale Uniunii Europene. Mai mult, în iunie 2013, 2013, Consiliul UE a adoptat o serie de orientări pentru promovarea și protejarea respectării tuturor drepturilor omului pentru LGBTI. Așa se face că accesul membrilor acestei comunități la căsătorii și parteneriate civile face acum parte din strategia UE privind drepturile omului.

Cum, însă, subiectul nu intră în competența Uniunii Europene privind statele membre, el face parte mai degrabă din strategia de politică externă. Aceasta nu înseamnă că eurodeputații sau celelalte instituții UE nu se folosesc de fiecare ocazie pentru a transmite un semnal că și statele membre, nu doar partenerii din afara spațiului comunitar, trebuie să găsească soluții pentru a respecta drepturile comunității LGBTI.