Clienți cu credite, nemulțumiți de proiectul privind conversia: Ține cont doar de interesele băncilor

Guvernul a discutat miercuri, în primă lectură, un proiect de lege referitor la conversia creditelor imobiliare din valută în lei, băncile urmând să acorde un discount de 15% din valoarea în lei după conversia împrumutului, pe care statul îl va garanta în proporție de 50%.

În proiectul de lege, elaborat de Ministerul Finanțelor, se precizează că venitul net al beneficiarului luat în calcul de instituția de credit la aprobarea conversiei nu depășește valoarea de 3.000 de lei/lună.

Prevederile actului normativ se aplică în cazul creditelor contractate exclusiv pentru cumpărarea/construirea unei locuințe destinate satisfacerii cerințelor proprii de locuit, într-o valută în raport cu care leul s-a depreciat semnificativ de la data contractării împrumutului, garantat cu ipotecă asupra imobilului și a cărui valoare rezultată în urma conversiei și aplicării discountului de 15% este de maximum 300.000 de lei.

„Deși în titlu se referă la protecția populației împotriva riscului de depreciere semnificativă a monedei naționale asociat expunerii la credite în valută, proiectul de lege a fost elaborat doar prin consultare cu băncile, reprezentanții consumatorilor fiind cu desăvârșire ignorați. Având în vedere faptul că, în calitate de reprezentanți ai consumatorilor, cunoaștem cel mai bine situația reală a acestora și cazurile lor concrete, solicităm MFP să organizeze, în cel mai scurt timp posibil, o dezbatere publică a textului proiectului de lege, în conformitate cu prevederile Legii transparenței decizionale nr. 52/2003, republicată. De altfel, AURSF a și transmis către MFP, în cursul zilei de astăzi, o solicitare în acest sens”, se arată într-un comunicat comun al AURSF și GCCC.

Asociația și grupul clienților cu credite în franci consideră că plafonul de 300.000 lei este total inadecvat, pentru că nu ține cont de valoarea cu care au fost achiziționate locuințele înainte de criză, reamintind că într-un bloc vechi din București o garsonieră se vindea în 2008 chiar și cu 80.000 euro (352.000 lei la cursul de 4,4 lei/euro), iar un apartament de 3 camere ajungea și la 160.000 euro (704.000 lei).

„Discountul de 15% care urmează să fie acordat de bănci, în condițiile în care acestea beneficiază și de garanția statului în proporție de 50% (în fapt, a contribuabililor), este cu mai mult de jumătate mai redus decât cel anunțat de una dintre bănci (30-35%) încă din toamna anului trecut, atunci când francul elvețian era cotat în jur de 3,7 le”, se spune în comunicat.

O altă nemulțumire provine din faptul că proiectul imitează accesul în program doar pentru creditele imobiliare, creditele de consum cu și fără garanție imobiliară, care au o pondere extrem de importantă în totalul creditelor acordate, fiind excluse.

Potrivit AURSF și GCCC, venitul net al beneficiarului este un alt element discriminatoriu. iar acest indicator nu este deloc corelat cu gradul de îndatorare al debitorului.

Astfel, este posibil ca un debitor cu un venit care se încadrează în plafonul de venit, dar care are un grad de îndatorare relativ redus (25-30%) să beneficieze de program, iar altul care depășește plafonul de venit cu 10 lei, dar care are un grad de îndatorare de 90% să fie exclus.

„Indicele propus pentru conversie este ROBOR la 6 luni, în condițiile în care sunt mulți consumatori care au în contracte referința LIBOR la 3 luni, ceea ce va crea de asemenea discriminare si dezavantaje unei categorii importante de consumatori (…) Plafonul de garantare este limitat la 1 miliard de lei, ceea ce face ca de program să poată beneficia un număr limitat de consumatori (între 7.000 și 15.000), în condițiile în care numărul debitorilor cu credite în franci elvețieni depășește 120.000”, se mai spune în comunicat.

Discuțiile pe noua soluție luată în calcul de Finanțe au început în prima parte a lunii februarie, când ministrul Darius Vâlcov, care a demisionat între timp, s-a întâlnit cu băncile care au dat credite în franci elvețieni. La acel moment, Vâlcov a precizat doar că „se lucrează la un produs nou”.

Ulterior, reprezentanți ai băncilor în cauză au afirmat că este vorba despre o schemă de conversie în lei a creditelor în franci, cu discount, iar statul să garanteze pentru 50% din soldul rămas, în condițiile în care valoarea garanțiilor aferente creditelor s-a redus la circa jumătate.

Cele mai multe instituții de credit care au participat la discuții nu au primit propunerea lui Vâlcov cu entuziasm, susținând că reducerile de datorie care ar urma să fie aplicate trebuie aprobate de acționari.

Discuțiile pe „noul proiect” au fost înghețate o perioadă, după cum afirma ministrul Finanțelor la sfârșitul lui februarie, întrebat fiind în ce stadiu se află cu această variantă. El spunea la acel moment că băncile nu au fost de acord cu schema propusă.

Săptămâna trecută, Vâlcov a meținonat că proiectul este în lucru la minister, într-o formă avansată, lucrându-se împreună cu reprezentanți ai băncilor și ai BNR.

Pe de altă parte, Banca Națională a creat cadrul necesar băncilor pentru a realiza conversiile în lei fără a cere garanții suplimentare, chiar dacă acestea nu mai acoperă creditul, prin modificarea a două regulamente. Cu alte cuvinte, conversia nu va fi tratată ca un credit nou, ci mai mult ca o restructurare.

Peste 75.000 de persoane fizice figurează cu credite în franci elvețieni în bilanțurile băncilor locale, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la șase bănci. În realitate, numărul împrumutaților în franci este mult mai mare, având în vedere că băncile au externalizat sau au vândut foarte multe astfel de contracte.

Din totalul debitorilor cu împrumuturi în franci înregistrate în bilanțurile băncilor, aproape o treime (32%) se regăsesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Românească și 2% la OTP Bank.

O treime dintre creditele în franci elvețieni (35%) au fost destinate achiziționării de locuințe, 58% au reprezentat credite de consum cu ipotecă, iar alte 7% au fost alte credite de consum, potrivit datelor BNR.

Clienții cu creditele în franci au invitat băncile la negocieri, alături de reprezentanți ai Asociației Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) și ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC). Acestea ar urma să aibă loc la sediul ANPC, care și-a asumat rolul de mediator, în cursul lunii aprilie, pentru prima săptămână fiind programate întâlnirile preliminare.

Cele șapte bănci invitate sunt Raiffeisen, Volksbank, Bancpost, Piraeus Bank, Banca Românească, OTP și Credit Europe Bank.

Clienții vizează reducerea sau eliminarea comisioanelor, reducerea marjelor fixe sau conversia în lei la cursul zilei cu discount sau la un curs de schimb mai mic negociat cu banca.