Membri ai CSM susțin că este nevoie de o analiză comparativă cu ceea ce se întâmplă în alte țări, pentru a se vedea dacă și în alte state există această practică, de scoatere a inculpaților cu cătușe din sediile de parchet.
Mai mult, ei spun că au primit semnale chiar și din partea ambasadelor cu privire la faptul că în alte țări nu există astfel de „spectacole”.
„Eu m-am preocupat și am avut deja discuții. Trebuie să vedem dacă poate să fie un spectacol ceea ce se întâmplă zi de zi și trebuie să vedem dacă în alte țări lucrurile stau așa. După semnalale pe care le primim, inclusiv de la ambasade, nu se fac astfel de spectacole. Prin urmare, trebuie să vedem care este legislația, să facem un examen de legislație comparată și să ne punem problema și noi, chiar dacă putem găsi răspunsuri și în Legea audiovizualului, dar trebuie oarecum să impunem o regulă pentru ceea ce se întâmplă zi de zi”, este de părere judecătorul Mircea Aron, membru al CSM.
Reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii nu exclud nici varianta în care vor propune ministrului Justiției să reglementeze modul în care sunt scoase persoanele reținute sau arestate din structurile Ministerului Public.
„Spectacolul nu îl fac procurorii. (…) Trebuie să facem un examen de legislație comparată, în așa fel încât să găsim cele mai bune pârghii ca să mai estompăm fenomenul. Dacă este nevoie de un articol legislativ, o să propunem ministrului Justiției să facă un demers în acest sens”, susține președintele CSM, judecătorul Marius Badea Tudose.
Există membri ai Consiliului care sunt de părere chiar că această practică a organelor judiciare încalcă practicile Consiliului Europei.
„În ultima perioadă – și aici există multe discuții -, vedem că diverse persoane sunt arestate sau sunt reținute de către procurori, le vedem cu cătușe, ceea ce mie mi se pare că încalcă practicile pe care le-a adoptat chiar Consiliul Europei. Au cătușe ba în față, ba în spate și sunt duși de la parchet la instanțe. Alte parchete nu fac acest lucru. În momentul în care vin inculpații pentru a fi audiați, au cel puțin această minimă protecție pentru inculpați și le asigură un acces și la venire, și la plecare din sediul Parchetului. S-ar putea ca pe viitor să avem și achitări față de aceste persoane și atunci eu îmi pun problema dacă nu cumva la acel moment va trebui să avem o reacție”, arată, la rândul său, judecătorul Horațius Dumbravă, membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
Discuțiile cu privire la modul în care apar în spațiul public persoanele cu cătușe au fost purtate inclusiv în plenul CSM, membrii instituției urmând să analizeze această problemă în Comisia numărul 1 a Consiliului.
Potrivit Codului de reglementare a conținutului audiovizual, „este interzisă difuzarea de imagini sau de înregistrări cu persoane aflate în stare de reținere sau arest, fără acordul acestora”.
„Imaginile și/sau înregistrările cu persoane aflate în stare de reținere, arest sau care execută o pedeapsă privativă de libertate nu trebuie prezentate într-un mod excesiv și nerezonabil”, arată actul normativ.
Mai mulți politicieni au reclamat, în ultima perioadă, „telejustiția” din România.
Președintele Klaus Iohannis spunea și el că este nevoie de o schimbare de legislație pentru ca la televizor să fie „mai puțin zornăit de cătușe”.
„Eu cred că anumite aspecte ar fi putut fi atenuate. (…) Adică, să avem mai puțin zornăit de cătușe și să aflăm prin comunicate seci ce s-a întâmplat. (…) Eu cred că aici este nevoie de schimbare și în legislație și în procedură și este nevoie de un act de voință și din partea celor care se ocupă de aceste probleme. Nu vreau să arunc vina asupra unuia sau altuia, nu am niciun indiciu că undeva ar exista o scurgere ilegală de informație. Asta nu se întâmplă, dar este nevoie de o îmbunătățire inclusiv a respectului de sine la toți cei care vin în contact cu aceste cauze și unii cu siguranță atunci ajung la concluzia că nu trebuie să dea o copie a dosarului jurnaliștilor după cinci minute după ce a primit dosarul spre consultare”, afirma Iohannis.