Hans G. Klemm, un diplomat de carieră, este consilier al subsecretarului pentru Management la Departamentul de Stat, o funcție pe care o deține din ianuarie 2015.
Anterior, în perioada 2012-2015, el a fost principalul asistent al secretarului în Biroul pentru Resurse Umane al departamentului, iar înainte de această funcție a ocupat postul de coordonator pentru Statul de Drept și Respectarea Legii la ambasada din Kabul, în Afganistan (2010-2012).
Sursa: Casa Albă
În „lotul” de nominalizări din care face parte Klemm au fost incluși și propunerile de ambasador pentru Cipru și pentru Republica Benin. „Acești funcționari publici deosebiți vin cu o mare experiență și cu o dărurire extraordinară pentru rolurile importante pe care le vor avea”, a spus Barack Obama despre nominalizările sale.
Prima reacție de la București la nominalizarea lui Klemm a venit, după cum era de așteptat, din partea ministrului de Externe, Bogdan Aurescu: „Salut nominalizarea diplomatului Hans G. Klemm pentru a fi noul ambasador al Statelor Unite în România. Aștept cu interes să colaborăm, pentru a consolida în continuare Parteneriatul Strategic dintre SUA-România”, a transmis șeful diplomației române, într-un mesaj în limba engleză postat pe site-ul instituției.
Cine este Hans G. Klemm
Klemm a fost ambasador al Statelor Unite în Timorul de Est din 2007 până în 2010, și ofițer de rangul doi pentru Afaceri Economice la ambasada americană din Tokyo, în perioada 2006-2007. Din 2004 până în 2006, el a fost director adjunct al Biroului pentru Dezvoltarea carierei în Biroul pentru Resurse Umane.
Între 2000 și 2001, Klemm a fost director adjunct al Biroului pentru UE și Afaceri Regionale din cadrul Biroului pentru Afaceri europene și eurasiatice.
Klemm a ocupat și poziții în Germania, Japonia, Coreea de Sud și Trinidad Tobago, în cadrul Departamentului de Stat.
El este absolvent al Universtății Indiana și are o diplomă de master la Universitatea Stanford.
Amintim că ultimul ambasador al SUA în România a fost Mark Gitenstein, care și-a încheiat misiunea pe 14 decembrie 2012. În prezent, ambasada SUA este condusă de Însărcinatul cu Afaceri a.i., Dean Thompson, intervievat de gândul anul trecut.
gândul a făcut, zilele trecute, un rezumat al procesului de nominalizare pentru funcția de ambasador
â–º din 27 de țări NATO (a 28-a fiind SUA), 23 au ambasadori numiți și confirmați, 1 este nominalizat de aproape jumătate de an (propunerea pentru Letonia), 1 a fost nominalizat și audiat, dar tocmai s-a retras (propunerea pentru Norvegia, ceea ce se înseamnă că se reia procesul nominalizării). Dincolo de Luxemburg, al cărui ambasador s-a întors în SUA în urmă cu o lună, fiind, deci, prematur să ne așteptăm deja la o nominalizare, România era, până azi, singurul stat aliat care nu a avut nici măcar o propunere publică, conform American Foreign Service Association.
â–º din cei 27 (fără SUA și incluzând România și Luxemburgul, precum și prima nominalizare pentru Norvegia), 11 sunt diplomați de carieră, 16 au fost numiți politic, mai arată datele centralizate de American Foreign Service Association;
â–º din cele 16 numiri politice, cel puțin 13 au adunat minimum 500.000 de dolari pentru campania lui Barack Obama din 2012, conform rapoartelor Open Secrets.
â–º raportul tuturor numirilor în funcții de ambasador ale lui Barack Obama în cel de-al doilea mandat (nu include și noile nominalizări, deci procentul diplomaților de carieră va crește ușor): 60,3% – diplomați de carieră, 39,7% – numiri politice față de 30% în ultimii ani (US Diplomacy). Media predecesorului său, George W. Bush, după cele două mandate, a fost de 70,2% – diplomați de carieră, 29,8% – numiri politice (sursa: American Foreign Service Association).
â–º din 1960 și până acum, ponderea numirilor politice pentru funcția de ambasador SUA în Europa occidentală a fost de 72,8% (cel mai mare procent din lume), iar în estul continentului, de 21,5%, conform American Foreign Service Association.
â–º în mediul politic din România, circula de câteva luni zvonul că noul ambasador va fi un diplomat de carieră.
â–º în istoria post-decembristă, cea mai lungă perioadă în care nu s-a putut trimite un ambasador SUA la București a fost în 1994, când Bill Clinton a avut nevoie de aproape doi ani pentru a-l trimite pe Alfred H Moses în România.
Fost însărcinat cu afaceri, despre absența unui ambasador la București: „O anomalie”
Întors, luni, la București pentru a vorbi despre istoria relațiilor diplomatice româno-americane, cu ocazia împlinirii a 135 de ani de la stabilirea acestor relații, Mark Taplin, fost însărcinat cu afaceri al Statelor Unite în România, și-a exprimat în repetate rânduri speranța că Washingtonul va reuși să trimită, în cele din urmă, un nou ambasador. Ca alți oficiali americani și români înaintea lui, Taplin a dat asigurări că problema nu e la București, ci la Washington, care a trecut printr-o „perioadă excepțională”.
Întrebat, în acest context, de gândul, cum comentează faptul că, preț de mai bine de doi ani de la plecarea lui Mark Gitenstein din ambasada SUA, Administrația Obama nu a reușit nici măcar să anunțe public o propunere de succesor pentru postul din București, fostul însărcinat cu afaceri Mark Taplin a explicat că Statele Unite trec printr-un blocaj politic nemaivăzut în istoria recentă a acestei țări. Această luptă dintre republicani, care controlează acum Congresul, și președintele democrat Barack Obama este și cauza unei „anomalii” care se vede la București, respectiv scaunul de ambasador SUA rămas neocupat pentru o perioadă record de mai bine de doi ani, a mai explicat Taplin.
„Am trecut (în SUA, n.red.) printr-o perioadă excepțională, în care multe nominalizări – de ambasadori, pentru alte poziții în guvern, dar și judecători federali – au fost ținute în așteptare pentru cea mai lungă perioadă din istoria noastră. Nu am mai văzut așa ceva până acum”, a subliniat americanul, venit la București pentru o conferință care a avut loc la Institutul Diplomatic Român, cu ocazia celebrării a 135 de ani de relații diplomatice româno-americane.
„Situația României nu este ieșită din comun, nu are nimic de-a face cu relația noastră”, a asigurat Taplin, care a fost la post în România între 2005 și 2008. „Ba mai mult, e fix contrarie relației strânse pe care o avem cu România. E o anomalie”.
Cauza acestei anomalii, a revenit Taplin, se găsește la Washington, nu la București. „Da, nu mai există un ambasador aici de mai bine de doi ani, ceea ce e neobișnuit, dar este reflecția unei probleme interne, politice, unei lupte dure (expresia originală: „food fight”, n.red.), a unui blocaj existent în SUA. Și eu am fost însărcinat cu afaceri în Paris timp de 9-10 luni din exact aceleași motive. Dar va dura această situație la nesfârșit? Nu. Cred că ne apropiem de un punct în care cineva va fi nominalizat? Sper. Cred că lucrurile se îndreaptă în direcția potrivită”, spunea luni fostul adjunct al ambasadei SUA la București.
Dat fiind că Administrația Obama are mai puțin de doi ani rămași din cel de-al doilea mandat și că experiența ultimilor ani a demonstrat că, odată făcută o nominalizare, ea poate rămâne blocată în Senat și luni de zile până să primească un aviz pozitiv sau negativ, gândul l-a mai întrebat pe Taplin dacă viitorul ambasador nu va ajunge prea târziu la București pentru a mai putea face ceva. În replică, fostul însărcinat cu afaceri a subliniat că nu este exclus ca noul ambasador să rămână la București și pentru cel puțin o parte din mandatul viitorului președinte al Statelor Unite, fie el democrat sau republican. „Trebuie să privim mai departe de Administrația Obama. Istoric, cei mai mulți ambasadori care au ajuns aici au rămas cel puțin trei ani”, a declarat Mark Taplin.