Cât de sănătos este să ții post? „DEFECTUL” pe care îl au produsele de post din supermarketuri

Medicul arată că cei care cred că dacă țin post slăbesc se înșală. „Aceste alimente de origine vegetală sunt în general ceva mai puțin sățioase decât alimentele de origine animală tocmai pentru că au un conținut mai mic de grăsime, și atunci, sigur, sunt foarte sănătoase, dar nu țin foarte mult de foame”, spune Corina Zugravu.

Principalele declarații din interviu:

–Despre rafturile cu produse de post din magazine: „În general, cele mai multe sunt în regulă. S-a diversificat sigur oferta pentru cei care vor să țină post. În alte țări au existat de mai multe vreme, chit că n-au posturile noastre, dar sunt destinate vegetarienilor. Există eticheta pe care sunt înscrise ingredientele și dacă ceva nu ne convine putem să evităm consumu. O problemă pe care o văd este că produsele mai ales pe bază de soia au un gust mai aparte, nu sunt atât de gustoase, și atunci producătorul este tentat ca să fie atrăgător produsul pentru consumator să pună multă sare, un defect al multor produse de post. l”

– Despre ce înseamnă alimentația sănătosă: „Alimentația sănătoasă înseamnă preponderența alimentelor de origine vegetală în alimentație, pentru că ele fac o foarte bună profilaxie a bolilor de inimă, a diabetului, a ficatului, a obezității. Înseamnă consumul moderat al unei cantități de carne slabă, cu preponderență a cărnii de pește, și după caz, dacă consumatorul dorește, și a lactatelor”.

–Despre curele de detoxifiere: „Noi ne detoxifiem continuu, ficatul și rinichiul sunt cei doi piloni care dirijează detoxifierea. Dacă nu ne-am detoxifia, vă garantez că am muri foarte repede. Putem să ajutăm organismul în acest sens cu sucuri, cu ceaiuri, cu un raport antioxidanți, de minerale, de vitamine, să avem un stil de viață corespunzător, să dormim suficient, să facem mișcare, să mâncăm alimente mai sărace în grăsimi, să evităm alcoolul, fumatul”.

CITIȚI MAI JOS INTERVIUL INTEGRAL ACORDAT DE CORINA ZUGRAVU, MEDIC NUTRIȚIONIST

gândul: Doamnă Corina Zugravu, există o vorbă printre nutriționiști „suntem ceea ce mâncăm”. Dumneavostră ce părere aveți despre această teorie?

– Eu o iau așa cum este, adică ca un fel de metaforă pentru că nu cred că se identifică nimeni cu mâncarea pe care o mănâncă. Ea este desigur o condiție a bunei noastre funcționări, și nu numai, ne aduce plăcere, ne aduce satisfacție, mâncăm împreună cu prietenii, mâncăm împreună cu rudele, ne creștem copiii și le dăm să mănânce. Deci mâncarea asta are multe roluri, dar eu o consider că este o exagerare pe care mulți fac greșeala să o ia ad literram, ceea ce le e dăunător.

gândul: În această perioadă foarte multă lume ține post. Care este rolul postului din punctul de vedere al nutriționistului și care este perioada optimă în care să ținem post astfel încât să nu ne îmbolnăvim și să fie totul în regulă cu organismul nostru?

– Cred că despre semnificația postului ar fi mai bine să întrebați un prelat. Din punct de vedere al nutriției postul este și atât. Cine vrea să țină post ține, o face pentru inimă, pentru suflet pentru credință. Din punct de vedere nutrițional totul este absolut în regulă. Gândiți-vă că dacă am ține toate posturile, cu luni, miercuri și vineri, plus perioadele stabilite de biserică, ajungem la un număr foarte mare de zile de post, peste 200. E o perioadă în care trebuie să știm că trebuie să mâncăm moderat, e o condiție a postului. Numai că trebuie să mâncăm alimente de origine vegetală, că așa este în România postul în tradiția ortodoxă, dar trebuie să mâncăm moderat, să mâncăm cât mai multe alimente proaspete. Acum este primăvară și ne putem permite, nu ca în postul Crăciunului. Și este trăsătura asta specifică a postului nostru: niciun aliment de origine animală, ceea ce din punctul meu de vedere este în regulă. Putem să ținem foarte mult timp post. Știți că există persoane care nu mănâncă niciodată alimente de origine animală și o fac pe perioade pe ani de zile, uneori toată viața. Și nu se îmbolnăvește nimeni. Mai ales când e vorba de cele 40 de zile de post nu se întâmplă nimic.

gândul: Mulți țin postul și ca alternativă pentru dietă, adică să slăbească. Ce le spuneți acestor oameni?

– Asta este o inițiativă foarte proastă. Aceste alimente de origine vegetală sunt în general ceva mai puțin sățioase decât alimentele de origine animală tocmai pentru că au un conținut mai mic de grăsime, și atunci, sigur, sunt foarte sănătoase, dar nu țin foarte mult de foame. Multe persoane pe care le cunosc și care țin post au tendința de a mânca o cantitate foarte mare de pâine, de cartofi ca să compenseze, să se simtă sătule, și asta în loc de a le slăbi le îngrașă. Din punctul ăsta de vedere și mai ales pe 40 de zile cine se așteaptă să slăbească se înșală.

gândul: Ce ar trebui să mâncăm în perioada de post din punct de vedere nutrițional astfel încât să ne asigurăm necesarul zilnic de calorii?

– Asta chiar nu e o problemă. Sunt niște elemente care chiar n-ar trebui să lipsească: ar trebui să mâncăm leguminoase – fasole, mazăre uscată, produse din soia, linte, năut, diverse integrate cerealiere – pâine integrală, și la asta de adăugat legume proaspere și fructe. Adăugându-le în dieta respectivă ne asigurăm cu certitudine numărul de calorii și ceilalți nutrienți.

gândul: Pe de altă parte, am văzut că marile magazine au rafturi speciale cu produse de post. Cât de multă încredere putem să avem în aceste produse de post din punct de vedere al calității și al nutriției?

– Din păcate, am găsit de curând un produs etichetat de post care nu era de post, conținea albuș de ou. Dar, în general, cele mai multe sunt în regulă, sunt o ofertă diferită, s-a diversificat sigur oferta pentru cei care vor să țină post. În alte țări au existat de mai multe vreme, chit că n-au posturile noastre, dar sunt destinate vegetarienilor. Există eticheta pe care sunt înscrise ingredientele și dacă ceva nu ne convine putem să evităm consumul. O problemă pe care o văd este că produsele mai ales pe bază de soia au un gust mai aparte, nu sunt atât de gustoase, și atunci producătorul este tentat ca să fie atrăgător produsul pentru consumator să pună multă sare, un defect al multor produse de post.

gândul: În privința consumului de soia au apărut multe controverse cum că soia ar genera unele forme de cancer. Din punct de vedere nutrițional cam câtă soia am putea să mâncăm astfel încât să nu ne îmbolnăvim?

– Ca de obicei sunt exagerări bazate pe experiențe particulare care nu au nici cea mai mică formă de legătură cu realitatea. Să ne gândim că în Asia se mănâncă soia de foarte mult timp. E adevărat că ei sunt mai moderați ca și cantitate, noi suntem mai nesățioși. Într-adevăr, au apărut tot felul de articole și pro și contra. Ideea este că aproximativ trei porții, și nu o spun numai eu, o spun oameni de specialitate care au studiat soia în mod particular, aproximativ trei porții pe zi, o porție însemnând o cană de lapte de soia sau 80 de grame de tofu- cam astea sunt produsele pe care le găsim regulat la noi. Altfel, pateurile acelea sau crenvuștii de soia sau mezelurile de soia nici nu au foarte multă soia dacă citiți etichetele.

gândul: Cât de important este pentru un om obișnuit să citească etichetele și la ce ar trebui să se uite?

– La tot. Este foarte, foarte importantă importantă eticheta produsului, este ca un fel de carte de identitate. Și mai mult, etichetele noi au în scop informarea aceasta în detaliu a consumatorului. Din decembrie anul trecut avem chiar o lege care se numește pe scurt legea de informare a consumatorului cu privire la elementele nutritive din produsul alimentar. Pe etichetă te uiți la numele produsului, la cantitate, termen de valabilitate, ingredientele, alergenii, informașia nutrițională, există o etichetă standard care ne arată de la energia conținută până la conținutul de sodiu sau de zaharuri. Toate sunt foarte detaliate, timp să avem să citim. Mai multe decât atât legea aceasta ne dă și dimensiunile minime ale caracterelor cu care trebuie scris pe etichetă.

gândul: Zilnic suntem bombardați de reclame la o alimentație sănătoasă, suntem îndemnați să mâncăm mai puțin zahăr, mai puțină sare. Ce înseamnă de fapt o alimentație sănătoasă în accepția dumneavostră ca nutriționist și ce ar trebui să știe omul obișnuit?

– Omul obișnuit ar trebui să învețe încă de la școală, de la vârste foarte mici, sau de acasă, de la părinții lui care ar trebui să știe unele lucruri, pentru că e o exagerare să încerci să devii adeptul unei alimentații sănătoase la 40, 50, 60 de ani. Nu e inutil, dar ar fi fost mult mai bine ca lucrurile astea să se întâmple mai devreme. Nu e un secret pentru nimeni ce înseamnă o alimentație sănătoasă, ea trebuie privită în contextul unui stil de viață sănătos, sanogenetic. Nu e suficient să mănânci sănătos și să nu faci mișcare, să bei, să fumezi să pierzi nopțile. Totul e de văzut într-un context oarecare. Alimentația sănătoasă înseamnă preponderența alimentelor de origine vegetală în alimentație pentru că ele fac o foarte bună profilaxie a bolilor de inimă, a diabetului, a ficatului, a obezității. Consumul moderat al unei cantități de carne slabă, cu preponderență a cărnii de pește, și după caz, dacă consumatorul dorește și oarecare cantități de produse lactate. Întotdeauna adulții sau copiii mari trebuie să opteze către alimente cu un conținut de grăsimi saturate și colesterol mai redus. Deci dacă e să alegeți laptele alegeți-l pe cel cu nivelul cel mai mic de grăsime. În rest, se înghesuie forurile conducătoare a facultăților, a instituțiilor care se ocupă cu nutriția, a tuturor acestor instituții guvernamentale sau neguvernamentale care ne îndeamnă să mâncăm sănătos să spună clar că viitorul este în alimentele de orgine vegetală. Ele pe lângă faptul că sunt sănătăase reprezintă și o șansă pentru planetă, o agricultură sustenbabilă și așa mai departe.

gândul: Câtă încredere să avem în alimentele din supermarketuri și care sunt aduse de la mii de kilometri distanță că sunt sănătoase din punct de vedere nutrițional?

– Cred că ne referim aici la alimentele vegetale. Să nu transformăm totul într-o obsesie. Absolut toate produsele astea trebuie să indeplinească niște criterii de puritate, să le spunem asșa, în ceea ce privește substanțele chimice care au fost folosite asupra loc din câmp până în farfurie, deci există noțiunea asta care a căpătat teren din ce în ce mai mult de la fermă până-n farfurie și care ne arată că produsul este urmărit îndeaproape și este controlat de când a ieșit din pământ până ajung la noi în farfurie. Deci nu vă imaginați că ele ajung la noi te miri cum. În ceea ce privește nutrienții, că nu ne referim aici la substanțe chimice, din păcate dacă vin de la mii de kilometri depărtare și dacă mai stau și foarte multă vreme în raft nutrienții mai scad. De aici și curentul locavorilor să mănânci din zona ta și nu de la distanțe foarte mari. Însă, pe perioada de iarnă putem mânca produse și de la distanțe ceva mai mari pentru că nu avem pe plan local atât de multe, iar când vine primăvara-vara să ne orientăm către cele ale locale.

gândul: A apărut pe piață un nou concept -ortorexie, adică dorința de a mânca numai ceea ce e sănătos. Cum îi vedeți pe români în acest context? Sunt ei obsedați de a mânca sănătos?

– Ortorexia are două valențe. Există ortorexie mentală care poate fi considerată deja tulburare de comportament alimentar în care totul se transformă pur și simplu într-o obsesie la propriu, și există ortorexia banală. Mie îmi e greu să judec lucrul ăsta pentru că fiind de meserie dintotdeuna am văzut în farfurie nutrienți. Românii? Sunt mai ortorexici decât multe alte nații. Nu știu care ar fi motivul, poate lipsurile din epoca anterioară. Poate acum că avem pe piață o diversitate de produse avem și noi prilejul să ne simțim și noi mai bine și să ne permitem să fim mai preocupați de ceea ce mâncăm. Românii sunt cei mai ortorexici de la nivel european și poate e mai bine.

gândul: Mulți aleg să devină vegetarieni. Sunt studii care spun că dacă nu ești atent la alimentația ta s-ar putea să faci alte boli. Cât de bine e să respecți un astfel de regim de viață și cum trebuie să te hrănești astfel să fii sănătos?

– Eu nu le pot privi ca pe o dietă. Cine le privește ca pe o dietă deja poate să aibă probleme. Mai ales veganismul este un stil de viață. Recomandarea mea este să se treacă treptat, nu de azi pe mâine să facem o transformare atât radicală, cum este cea de la regimul omnivor la cel vegan la care nu mănânci decât produse de orgine vegetală, să lăsăm organismul nostru să se adapteze, însăși tubul nostru digestiv are nevoie de șase luni-un an să se adapteze la regimul de vegetale. Și apoi, rămân la părerea că e nevoie de un sfat de specialitate, un consultant un medic sau cineva să te învețe. Sigur că trăim în epoca internetului, cu o grămadă de site-uri de profil, unele sunt atât de inexacte și cu atât de multe greșeli încât mă gândesc că fac foarte, rău celor care le citesc. Dădeam exemplul vitaminei B12 care este destul de săracă chiar la alimentația omnivoră, dar în momentul în care treci la vegetarianism și, mai mult, la veganism consumul este și mai mic, ai nevoie de supliment obligatoriu. Am întâlnit pe internet tot felul de rețete cum că borșul, spirulina ar fi surse de vitamina B12 și nu sunt. Consider că asta face rău celui care citește acolo pentru că consecințele sunt tragice și de multe ori ireversibile. De asta spun că atunci când îți schimbi regimul de viață este bine să ceri sfatul unui specialist.

gândul: Odată cu primăvara apar curele de detoxifiere pe care toată lumea le recomandă. Dumneavostră ca nutriționist ce-i sfătuiți pe cei care țin cure de detoxifiere?

– Nu ne sfătuiește nimeni, când spuneți toată lumea nu știu la cine vă referiți, poate prin media. Eu deja încep să mă zgârâi pe față când aud de detoxifiere, este ceva așa ca un cuvânt cheie pentru mine, este o absurditate și o aberație. Desigur că este bine să mănânci sucuri de fructe și legume proaspete. Acele lucruri pe care le consumă oamenii în timpul detoxifierii sunt o componentă a alimentației sănătoase, sunt foarte, foarte bune, poți să substitui o masă cu așa ceva. Dar ideea de a detoxifia organismul este o aberație pentru că el face asta. Nu e nevoie de cure. Un exemplu e al bolnavilor dializați, acolo nu funcționează rinichiul, organismul nu se mai detoxifică pentru că un pilon de bază al detoxifierii este rinichiul, ca atare este nevoie de o mașină pentru a face asta în locul nostru. Noi de detoxifiem continuu, ficatul și rinichiul sunt cei doi piloni care dirijează detoxifierea. Dacă nu ne-am detoxifia vă garantez că am muri foarte repede. Putem să ajutăm organismul în acest sens cu sucuri, cu ceaiuri, cu un raport antioxidanți, de minerale, de vitamine, să avem un stil de viață corespunzător, să dormin suficient, să facem mișcare, să mâncăm alimente mai sărace în grăsimi, să evităm alcoolul, fumatul. Mulți văd lucrul ăsta ca pe o perioadă de ispășire a păcatelor pe care le faci mâncând ceapă prăjită, torturi și așa mai departe.

gândul: Cât de mult ajută o dietă, am văzut că sunt atâtea dieta cu mere, dieta de slăbit- pentru a avea un orgamism sănătos?

– Mie mi se par toate dezechilibrate, trebuie să fie ceva personalizat. Pur și simplu fiecare știe ce poate să suporte mai mult sau mai puțin.Dar există. Americanii au făcut niște statistici și au văzut care diete sunt mai bune decât altele, în sensul care pot fi urmate pe termen lung mai mult decât altele. Până la urmă cea mai bună dietă este cea pe care poți să o urmezi. Dacă nu poți să o urmezi și e doar pe hârtie to degeaba. Sunt diete cum e cea mediteraneeană, care dă rezultate foarte bune, în caqre se mânâncă multe legume și fructe și lactate degresate. Deci sunt unele care merg mai bine decât altele. Până la urmă într-o dietă tot la aia ajungem: caloriile să fie cât mai puține în funcție de cât vrem să dăm jos, iar alimentele alea pe care le mâncăm în decursul curei să fie cât de cât echilibrate nutrițional, să avem și proteine și grăsimi și carbohidrați.

gândul: În funcție de cum mâncăm trăim mai mult sau mai puțin. În România media de vârstă este de 70-75 de ani, dar sunt și popoare cum sunt japonezii care sunt foarte longevivi. Ține longevitatea și de modul în care trăim și de modul în care ne hrănim. Are legătură cu bucătăria românească, de exemplu?

– Bucătăriile tradiționale din Europa, dar și prin alte părți sunt cât se poate de indigeste. Dar referitor la longevitate sunt așa-numitele blue-zone- niște zone albastre în lume în care lumea trăiește foarte mult. E vorba și de genetică, și de alimentație și de stil de viață și de religie și de modul în care care se manageriază stresul. Noi nu putem fi peste noapte japonezi. Ăsta este un lucru clar.

gândul: Există o dezbatere între margarină și unt. Ce ne recomandă un nutriționist să alegem?

– Niciodată unt. Din punctul ăsta de vedere sunt un adversar hotărât al untului și am fost întotdeauna pentru că are grăsimi saturate și colesterol. Aș da cu drag unt numai până la 2-3 ani când copilașul este mic și are nevoie de un regim din ăsta bogat în grăsimi. Din păcate, margarinele nu sunt egale și aici e o problemă. Noi ne luăm informația nutrițională mult din Statele Unite și acolo margarinele sunt făcute încă într-un mod arhaic. Dar avem produse noi pe piața noastră și pe piața europeană, fabricate printr-o tehologie nouă cu Omega 3, cu Omega 6, care sunt o alegerea de făcut în contextul în care vrem să punem ceva pe pâine. Știu că e o discuție întreagă, dar întotdeauna am fost adepta margarinei, mai puțin a celei folosite la produsele de patiserie unde calitatea nu e întotdeauna bună.

gândul: Dar margarinele sunt pline de E-uri…

– Nu sunt toate așa, eticheta produsului spune multe, alegeți din raftul cu margarine pe cea care vă convine că nu toate sunt pline de E-uri.

gândul: Spre deosebire de alte vremuri când părinții nu erau atât de atenți la alimentație, astăzi cei mici sunt crescuți într-un regim strict – nu le dai ciocolată, grăsimi, nu le dai carne până la o anumită vârstă. Cum ar trebui să hrănit un copil în mod sănătos, dar să nici nu fie obsedat de mâncare mai târziu?

– Eu am deja copiii mari, a fost o luptă cu hrănirea lor, pur și simplu copilul poate să refuze să mânânce ce vrei să-i dai. Dar observ și eu tendințe din astea radicale, un adevărat jihad în alimentația copilului – aia n-are voie, aia n-are voie. Pe termen lung apar reacții de opoziție, chiar dacă acum merge. Un copil din ăsta nu-l văd psihologic fâcând față și în perioada de adolescență cu brio. Însă, sunt niște reguli de bază ale alimentației sănătoase: porțiile de legume, de fructe pe zi, cu salate, cu consumat moderat și dulciuri. Părinții trebuie să fie un model, copiii trebuie să învețe de la părinți să mânânce sănătos, nu părintele să spună și el să mănânce nesănătos. Dar de aici până la radicalizarea situației mi se pare că nu e în regulă.

gândul: Cât de mult ne învață școala despre alimentația sănătoasă

– Foarte puțin, dacă ne învață ceva. Din păcate, programele acestea puctuale, ici-colo știu de niște inițiative pornite mai ales din sectorul privat. Se spune că nu sunt cadre pregătite. Am înțeles că pe viitor se dorește ca medicul de familie să meargă prin școli să facă asta. Sincer, nu mi se pare o ideea bună, medicul de familie are și așa foarte multă treabă, orarul copiilor este foarte încărcat. Soluția este să se introducă o oră de stil de viață sănătos încă de la clasele foarte mici.