Greenpeace cere interzicerea tăierilor la ras și redarea atribuțiilor de cod silvic Jandarmeriei

Greenpeace România a transmis astăzi o serie de obiecții referitoare la Codul silvic, după ce președintele Klaus Iohannis a cerut reexaminarea proiectului de lege adoptat de Parlament.

Organizația solicită eliminarea prevederilor articolului 20 alineatul 1 din proiect, privind obligativitatea întocmirii de amenajamente silvice doar pentru proprietățile forestiere mai mari de 10 ha, în timp ce din proprietățile mai mici de 10 ha se pot tăia trei mc/an/ha fără amenajament.

„O astfel de măsură va duce la fărămițarea accentuată a proprietăților forestiere, ca să se poată tăia lemn. Faptul că legea dă voie să se taie trei mc/an/ha nu este o garanție a exploatării sustenabile, pentru că unele păduri nu cresc atât în fiecare an (creșterea curentă a pădurilor, la nivelul Românei, este în medie de aproximativ 5,6 mc/an/ha). În plus, dată fiind eficiența redusă a ITRSV (inspectoratele teritoriale de regim silvic și de vânătoare, n.r.) în depistarea, oprirea, și sancționarea tăierilor ilegale, această prevedere nu ar face altceva decât să permită, justificarea unor activități de exploatare forestieră, exploatări ce odată începute foarte ușor devin ilegale”, potrivit organizației.

Reprezentanții Greenpeace cer și interzicerea tăierilor rase, arătând că acestea „destabilizează și pun în pericol existența pădurii rămase”.

„Faptul că în cod se prevede că se poate alătura o tăiere rasă lângă o altă tăiere rasă după 7 ani, chiar și în lipsa regenerării poate conduce la despădurirea unor munți întregi în mod perfect legal. Din aceste motive, tăierile rase trebuie interzise”, arată reprezentanții ONG-ului.

Totodată, aceștia semnalează că, în noua formă propusă a Codului silvic, Jandarmeria Română nu are atribuții de control pentru tăierile ilegale în păduri, în ciuda faptului că în trecut existau astfel de atribuții, și că această instituție ar putea să completeze alte autorități ale statului cu competențe în domeniu, dar care nu au resursele umane necesare.

În cele din urmă, organizația cere încadrarea furtului de lemn ca infracțiune, indiferent de cantitatea sustrasă.

Forma actuală a Codului silvic (art.108.alin.1.lit.a) prevede că, numai dacă valoarea materialului lemnos sustras este de cel puțin 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, fapta este încadrată ca infracțiune.

Președintele Klaus Iohannis a retrimis, luni, Parlamentului, Legea pentru modificarea și completarea Codului Silvic, spre reexaminare, pe motiv că are prevederi de natură să limiteze activitatea operatorilor economici și crează premisa legislativă a unui tratament juridic discriminator.

Klaus Iohannis precizează că motivul retrimiterii legii pentru modificarea și completarea Codului Silvic la Parlament se referă la faptul că „unele dintre intervențiile legislative adoptate în cuprinsul acestei legi sunt de natură să limiteze activitatea operatorilor economici și să aibă un impact nedorit asupra mediului concurențial și, implicit, asupra economiei, creând premisa legislativă a unui tratament juridic discriminator”.

Printre altele, președintele semnalează că articolul I pct. 29 din legea transmisă spre promulgare, respectiv completarea art. 20 din Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic cu un alineat nou, alin. (11), instituie obligativitatea întocmirii amenajamentelor silvice doar pentru proprietățile de fond forestier mai mari de 10 ha.

Președintele Iohannis apreciază că „această reglementare se constituie într-o premisă a unei măsuri legislative discriminatorii între diferite categorii de proprietari”.

„Totodată, aplicarea acestei dispoziții care, la prima vedere poate avea drept efect flexibilizarea gestiunii pădurilor, ar putea antrena accelerarea tăierii pădurilor din fondul forestier dincolo de principiile continuității, eficacității funcționării și conservării pădurilor”, se menționează în cererea de reexaminare.

Președintele mai consideră că „prin faptul că sunt extinse categoriile exceptate de la regimul general aplicabil în cazul scoaterii definitive a unor suprafețe din fondul forestier național, se conferă un avantaj anumitor categorii de beneficiari (proprietarii de rețele de energie din surse regenerabile, proprietarii de parcuri recreative, tematice și/sau educaționale), avantaj ce ar putea să intre în sfera noțiunii de ajutor de stat”.

În plus, el apreciază că dispozițiile art. 60 alin. (5) lit. f) și g) – prin care se introduc: pragul maxim de 30% la achiziția sau procesarea de masă lemnoasă din fondul forestier național și dreptul de preempțiune pentru producătorii din industria mobilei la cumpărarea de masă lemnoasă – sunt de natură să aducă atingere principiilor libertății economice și contractuale, ca fundamente esențiale ale economiei de piață”, se arată în cererea de reexaminare.

Camera Deputaților a adoptat, pe 25 februarie, proiectul de modificare a Codului Silvic inițiat de parlamentari PSD, reprezentanții PNL criticând prevederile acestui proiect, iar Victor Ponta a afirmat că România are nevoie de această lege.

Deputații au aprobat acest proiect cu 208 voturi pentru, 97 împotrivă și 27 abțineri.

„A fost un efort de aproape doi ani pentru ca la Guvern și apoi în Parlament să fie adoptat acest Cod Silvic de care România avea nevoie. Interesele private ale marilor companii neromânești care exploatează în mod excesiv lemnul în România și-au găsit din păcate reflectarea și în Parlament și de aceea avem și voturi contra”, a afirmat sdupă vot premierul Victor Ponta.

Deputatul UDMR, fost ministru al Mediului Attila Korodi a declarat că se poate și mai bine și că se încheie o procedură care era în Parlament de trei ani. „Sunt convins că această modificare a Codului Silvic va putea să protejeze pădurile României dacă vor veni și actele normative de implementare. Punem capac monopolurilor mari în domeniul prelucrării lemnului, în sfârșit reușim să direcționăm materie primă pentru companii mici și mijlocii”, a spus Korodi.

Deputatul PNLTinel Gheorghe a afirmat că sunt aspecte contradictorii în conținutul legii, care vor crea probleme de aplicare.

Deputatul PNL, fost ministru al Mediului, Lucia Varga a declarat că România avea nevoie de un cod silvic european în care să fie protejată pădurea și să se dea drept de preempțiune agenților economici din industria de prelucrare a lemnului și sprijin pentru proprietari. E a spus că premierul a fost de acord inițial cu acest lucru, însă apoi s-a răzgândit.

În 2 octombrie 2013, proiectul noului Cod Silvic a fost adoptat de guvern, cu prevederile anunțate de fostul ministru delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură, Lucia Varga, însă acest proiect a fost respins în Parlament.