Oricâți infractori ar condamna, România bate pasul pe loc din cauza unei PROBLEME GRAVE. Iată cine ar putea să o rezolve

Ministerul Justiției a lansat în dezbatere publică proiectul de lege prin care se va înființa ANABS – Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Sechestrate. Premierul Victor Ponta a anunțat marți că speră ca, după procedura de dezbatere publică, proiectul să-i fie înaintat la Guvern, în două săptămâni (deși procedura de dezbatere publică durează 30 de zile). Actul normativ ar urma să fie promovat în Parlament, unde există disponibilitatea de a fi adoptat în procedură accelerată, până la vacanța de vară.

Noua Agenție are rolul de a se asigura că prejudiciile din infracțiuni sunt recuperate de stat și de părțile vătămate. Practic, ANABS va identifica bunurile care provin sau au legătură cu infracțiunile și se va asigura că acestea, după ce sunt sechestrate de procurori sau confiscate de stat în virtutea unei sentințe judecătorești definitive, sunt valorificate, iar banii ajung la bugetul de stat, conform proiectului de lege publicat de Ministerul Justiției.

Bazele noii Agenții sunt puse după ce românii s-au consultat cu autoritățile din Franța, Olanda și SUA, despre cum ar trebui pus la punct un sistem eficient de recuperare a prejudiciului din infracțiuni. Detaliile urmează să fie stabilite printr-un Regulament de funcționare, în maximum 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

Dezbaterea publică despre nevoia unei astfel de instituții a apărut în contextul în care ANAF s-a dovedit incapabilă să recupereze banii din prejudiciile constatate de judecători – suma recuperată ridicându-se la doar 10% din total, în 2014, iar valoarea totală a prejudiciilor constatate definitiv de instanțe fiind de peste 300 de milioane de euro în 2014, doar în cazul dosarelor DNA. Premierul Victor Ponta a luat apărarea ANAF, justificând lipsa de eficiență prin întârzierile mari cu care deciziile definitive ale instanțelor ar ajunge la ANAF, care nu poate acționa în lipsa lor. Totuși, marți, Ponta a recunoscut că „sistemul nu funcționează”.

CITEȘTE AICI PROIECTUL DE LEGE AL MINISTERULUI JUSTIȚIEI

Cine vor fi șefii ANABS: un magistrat și un economist de la Finanțe sau ANAF

Conform proiectului de lege, ANABS va coopera și va face schimb de informații, prin acces la bazele de date și prin protocoale încheiate, cu Parchetul General, CSM, Ministerul Finanțelor, Ministerul Afacerilor Interne, ANAF, Registrul Comerțului, Oficiul pentru Spălarea Banilor, Banca Națională a României, Cadastru, Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești și cea a Notarilor Publici.

ANABS va fi condusă de un director general numit de ministrul Justiției și de un director general adjunct, numit la propunerea ministrului Finanțelor, tot de către ministrul Justiției. Mandatele lor vor fi de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire pe o perioadă similară, tot pentru 4 ani.

Șeful ANABS va fi un magistrat (judecător, procuror sau personal de specialitate juridică) care să aibă o experiență de cel puțin 8 ani și care nu a fost sancționat disciplinar în ultimii 5 ani, arată proiectul de lege.

Adjunctul șefului ANABS va fi un funcționar public de la Ministerul Finanțelor sau de la ANAF, cu studii de economist sau jurist, care „să nu facă și să nu fi făcut parte, în ultimii 5 ani, din niciun partid politic, formațiune sau alianță politică” și „să nu fie lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al serviciilor de informații”.

Agenția va fi coordonată de un Consiliu din care vor face parte șeful ANABS și reprezentanți ai MJ, CSM, Parchetului General, DNA, DIICOT, Poliției Române, Ministerului Finanțelor și ANAF.

ANABS va avea cel puțin 35 de angajați, magistrați și personal de specialitate juridică sau funcționari publici, dar și persoane detașate de la cele 11 instituții cu care ANABS va colabora.

Agenția va fi finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justiției.

Ce face Agenția cu banii, imobilele și bunurile penalilor și condamnaților

ANABS va gestiona un cont unic la Trezoreria statului și conturi în valută la o bancă privată, selectată prin licitație publică. În aceste conturi, Agenția gestionează banii supuși sechestrelor și pe cei obținuți în urma valorificării bunurilor sechestrate sau confiscate prin dispozițiile magistraților. Tot aici vor fi ținuți banii popriți pe care statul îi datorează suspecților, inculpaților sau părților civile din procese. Acești bani din conturi vor aduce dobânzi.

Persoanele care sunt urmărite penal, inculpate sau părți civile în procese au drepturi asupra sumelor de bani care le-au fost luate (sechestrate sau confiscate) sau care reies din valorificarea bunurilor care le-au fost sechestrate sau confiscate.

Agenția este obligată ca, în 3 zile de la comunicarea faptului că un sechestru a fost ridicat, să vireze înapoi banii cuveniți suspectului sau inculpatului respectiv. Similar, tot în termen de 3 zile, ANABS trebuie să vireze banii constatați ca prejudiciu părții vătămate. Când instanța dispune confiscarea unor sume sau bunuri, ANABS trebuie să vireze în 30 de zile banii respectivi (cei confiscați sau cei reieșiți din valorificarea bunurilor confiscate sau sechestrate) către bugetul de stat, scăzând cheltuielile suportate în prealabil de ANABS pentru valorificarea bunurilor respective.

În cazul imobilelor sechestrate sau confiscate, Agenția urmează să facă demersuri pentru notarea ipotecară, în termen de 2 zile. Instituțiile publice centrale și locale pot cere ANABS să le dea în folosință imobile confiscate sau sechestrate, pentru a fi folosite ca unități medicale sau de învățământ sau sedii pentru instituții publice. De asemenea, mai arată proiectul, Agenția poate folosi astfel de imobile ca spații de depozitare a bunurilor sechestrate și confiscate.

În cazul bunurilor mobile (mașini, valori, etc.) sechestrate sau confiscate, ANABS va „proceda la valorificarea de îndată”. Valorificarea se va face prin intermediul ANAF, al unor firme specializate care vor fi selectate prin licitație publică, al executorilor judecătorești sau direct de Agenție, prin licitație publică.

Bază de date națională cu bunurile sechestrate și confiscate

Agenția va gestiona de asemenea un sistem electronic național de evidență a creanțelor provenite din infracțiuni, în care se vor găsi date despre sechestre și confiscări, despre cauțiuni, despre ordinele de acest tip emise de alte state sau despre amenzile penale.

În această bază de date națională vor fi introduse informațiile relevante de toate autoritățile care le dețin și cu care Agenția colaborează. De asemenea, băncile vor fi obligate să transmită lunar situația sumelor sechestrate prin ordinele procurorilor și judecătorilor.