Votul nu este o lozincă: O instanță din România obligă guvernul Ponta să aplice o lege pe care o încalcă

Pe 26 ianuarie, premierul Victor Ponta susținea o conferință de presă la sediul din Kiseleff, în care, întrebat de gândul de ce nu organizează alegeri parțiale în anumite consilii județene rămase fără președinți, răspundea vag că are nevoie de o decizie a instanței. gândul l-a întrebat la acea vreme de ce refuză să aplice legea, dar premierul Ponta a răspuns că instanța va decide dacă Guvernul pe care îl conduce a aplicat corect sau nu legea. Întrebat încă o dată de ce nu aplică o lege clară pentru organizarea alegerilor parțiale, Ponta a replicat: „este opinia dumneavoastră”.

Vineri, premierul a fost contrazis de o instanță din România. Curtea de Apel Cluj a decis că Guvernul Ponta trebuie să organizeze alegeri parțiale pentru președinția Consiliului Județean Cluj.

„Prin sentința pronunțată de Curtea de Apel Cluj în ședința publică de astăzi (vineri-n.r.), în cauza privind pe reclamantul Partidul Național Liberal Cluj și pârâtul Guvernul României, prin prim-ministrul Victor Ponta, s-a dispus admiterea acțiunii formulate de reclamant și în consecință a fost obligat pârâtul să efectueze operațiunile prevăzute de lege în vederea stabilirii datei desfășurării alegerilor parțiale pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Cluj. Sentința poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, care se va depune la Curtea de Apel Cluj sub sancțiunea nulității”, se arată în comunicatui Curții de Apel Cluj.

Mihai Seplecan (PNL), cel care a sesizat instanța împotriva Guvernului Ponta, a depus în luna ianuarie și o plângere penală pentru abuz în serviciu pe numele premierului Victor Ponta pentru că nu a organizat alegerile pentru șefia CJ Cluj.

„Am dat în judecată Guvernul Ponta pentru a-l obliga, conform prevederilor Legii nr. 215/2001 (art. 102 ind. 1, coroborat cu art. 69 alin. 2 și art. 69 alin. 5 coroborat cu art. 9 din Legea nr. 67/2004), la stabilirea datei de desfășurare și organizarea alegerilor parțiale pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Cluj. Fiind vorba despre alegeri parțiale generate de o situație prevăzută de Legea administrației publice, respectiv cea privind Statutul aleșilor locali, data desfășurării alegerilor trebuie să se stabilească cu cel puțin 35 de zile înaintea votării (art. 9 din Legea 67/2004). S-a ajuns la situația ca totul să se trateze prin tribunale din cauza faptului că la PSD înfrângerea legii prin tergiversare și forțare este normă de lucru. Reamintesc faptul că există și acțiuni penale împotriva premierului Victor Viorel Ponta, nu numai de contencios administrative”, a fost poziția lui Seplecan după decizia instanței din Cluj.

Acesta susține că guvernul Ponta ar trebui dat în judecată în toate situațiile în care refuză să aplice legea și să organizeze alegeri parțiale.

Ponta a fost avertizat că încalcă legea

Avertizat încă din luna ianuarie, prin scrisoarea deschisă a co-președintelui PNL, Alina Gorghiu, în care i se cerea să organizeze alegeri parțiale, premierul Ponta a preferat să răspundă ironic.

„În acest moment Guvernul se află în situația de a încălca legea din România, a expirat termenul de 90 de zile, iar premierul mi-a propus să negociez, să mă consult cu el pe subiectul alegerilor parțiale. Legea nu poate fi negociată. Solicităm Guvernului organizarea în regim de urgență a alegerilor parțiale. PNL își rezervă dreptul de a acționa Guvernul în justiție”, a declarat în ianuarie Alina Gorghiu.

„Am discutat acest lucru cu colegii mei și sigur, dânșii dau tot timpul în judecată, fac scandal”, a fost replica premierului Ponta pe 26 ianuarie 2015.

El a motivat că nu poate organiza alegerile locale pe vechiul sistem, în condițiile în care în Parlament se discută modificarea legii electorale. Premierul nu a spus însă că noua lege nu se poate aplica în acest moment, chiar dacă ar fi în vigoare, deoarece există o decizie a CCR în acest sens.

Ponta a mai venit însă și cu alte argumente. Premierul a invocat faptul că s-ar cheltui prea mulți bani de la buget dacă s-ar organiza alegeri pentru fiecare post rămas vacant.

„Opinia noastră este că România nu trebuie să stea tot timpul în alegeri, ci trebuie să ai date în care strângi mai multe tipuri de alegeri și în felul acesta economisești bani și ferești societatea de o campanie electorală neîntreruptă. Deci strict politic, PSD-ului i-ar conveni să organizeze alegeri pentru că cel puțin două din trei le-am câștiga. Dar aici nu este vorba de un interes politic, aici e vorba dacă facem în fiecare săptămână și ținem țara tot timpul în alegeri pentru un mandat care se termină peste un an. Poate reușim să schimbăm legea pentru un mandat de patru ani, atunci la anul nu mai organizăm. De muncit când mai muncim dacă stăm tot timpul numai în alegeri”, a fost motivația oferită de prim-ministru la începutul anului.

Întrebat de gândul dacă în această situație nu este vorba despre aplicarea unei legi, răspunsul oferit de premier a fost: „o să ne spună instanța dacă noi aplicăm sau nu corect legea”. Când i s-a atras atenția că legea este clară, Ponta a afirmat: „este opinia dumneavoastră”. Instanța din Cluj a constatat după patru de la acea conferință că Guvernul nu a aplicat corect legea.

Unde e nevoie de alegeri

Prefectul județului Cluj a emis pe 6 octombrie 2014 ordinul prin care s-a constatat încetarea mandatului de președinte al CJ Cluj al lui Horea Uioreanu, arestat pentru fapte de corupție. Pe 3 octombrie, Uioreanu își anunțase demisia din fruntea Consilului Județean Cluj. Până în acest moment, nu s-au organizat alegeri, deși legea obliga Guvernul să o facă. Curtea de Apel Cluj, la sesizarea PNL, a decis, în primă instanță, să oblige guvernul Ponta să organizeze alegeri parțiale pentru președinția CJ.

Președintele CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, era revocat de prefect din funcție pe 26 noiembrie 2014, după ce primul a pierdut procesul cu ANI. Între timp, Bunea Stancu a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare în dosarul „Mită la PSD”.

Vacant este și postul de președinte al Consiliului Județean Vâlcea, după ce Ion Cîlea (PSD) a decedat, în 3 decembrie 2014. Guvernul Ponta nu a inițiat nici acum procedurile pentru organizarea alegerilor parțiale.

Executivul ar fi trebuit să organizeze alegeri parțiale și pentru președinția Consiliului Județean Neamț, după decesul lui Culiță Tărâță – 22 noiembrie 2014. Nici în acest caz, Guvernul, prin ministerul de Interne, nu a respectat legea.

De asemenea, în județul Hunedoara, postul de președinte al CJ a rămas vacant, după ce Mircea Moloț a pierdut procesul cu ANI.

O situație similară se regăsește în municipiul Sibiu, unde nu au fost organizate alegeri parțiale după ce Klaus Iohannis a devenit oficial președintele României. În acest moment, nici în Târgoviște nu există un primar ales, vechiul primar pierzându-și această calitate.

La nivelul întregii țări, la începutul anului existau 26 de primării în care trebuiau organizate alegeri parțiale. De asemenea, există și colegii de parlamentari care au rămas vacante după demisii ale unor senatori sau deputați. Și pentru ele, ar trebui să se organizeze alegeri parțiale.

Ultimele alegeri parțiale au fost organizate de guvern simultan cu alegerile europarlamentare. Nici la vremea respectivă, data organizării alegerilor parțiale nu a ținut cont de prevederile legale, fiind depășit termenul de 90 de zile.

Disputa finală la prezidențiale Ponta – Iohannis. Ponta: Votul e o lozincă

O temă centrală a campaniei prezidențiale din 2014, mai ales în turul al doilea, a fost legată de obstrucționarea dreptului de vot al românilor din Diaspora. Guvernul Ponta a pus la dispoziția alegătorilor din afara țării un număr prea mic de secții de vot, ceea ce a condus la o supra-aglomerare a acestora, existând cazuri în care nu s-a putut vota în termenul legal. Pentru situația votului din Diapora și-au dat demisia miniștrii de Externe Titus Corlățean și Teodor Meleșcanu. Și premierul Victor Ponta a precizat, după pierderea prezidențialelor, că alegerile au fost organizate prost.

În timpul campaniei electorale, atitudinea premierului, candidat la președinție, a fost însă alta. Într-o confruntare televizată cu actualul președinte, Klaus Iohannis, a existat următorul dialog:

Iohannis: Domnul Ponta, ați organizat alegerile în Diaspora într-un mod execrabil. Noi trăim într-o țară democrată, fiecare cetățean are dreptul la vot.

Ponta: Este o lozincă.

După pierderea prezidențialelor, premierul Victor Ponta a declarat că a înțeles mesajul dat de electorat. Cu toate acestea, refuză în continuare să organizeze alegeri potrivit legii și așteaptă să vină decizii ale instanțelor în acest sens, speculând faptul că legea nu prevede sancțiuni pentru neorganizarea la termen a alegerilor parțiale.