Stelian Tănase, președintele-director general al Societății Române de Televiziune (SRTv), a făcut aceste afirmații luni, într-o conferință de presă, în care a prezentat informații privind situația financiară dificilă în care se află TVR.
Răspunzând la o întrebare, Stelian Tănase a făcut referire și la o scrisoare pe care i-a transmis-o președintelui României, Klaus Iohannis. În luna februarie, Tănase anunța public că i-a transmis o scrisoare lui Iohannis, în care îi cerea să intervină pentru a salva televiziunea publică.
Întrebat dacă Iohannis i-a răspuns la scrisoarea pe care i-a adresat-o și dacă s-a întâlnit cu acesta, Stelian Tănase a declarat luni: „Da, mi-a răspuns. Nu am avut o întâlnire”. El a refuzat să facă public răspunsul primit de la Klaus Iohannis.
Totuși, întrebat dacă președintele Klaus Iohannis îi acordă sprijinul, Stelian Tănase a răspuns: „E greu de spus. Sigur, aș prefera o întâlnire. Dar este greu de spus. Dar o scrisoare foarte bună mi-a trimis, care îmi dă nădejdi că problema noastră a ajuns acolo unde se întâmplă lucruri în politica românească și sper să mai facem un pas în față, pentru că acum este o situație de blocaj”.
El a mai spus că televiziunea publică se află în acest blocaj. „Nu putem să luăm anumite decizii, pentru că factorul politic ne ignoră. Eu cred că această situație ar fi putut fi prevenită dacă primeam o scrisoare de garanție de la Guvern (necesară pentru achiziționarea drepturilor de difuzare a meciurilor de la Euro 2016, n.r.). Eu am vorbit cu domnul Vâlcov (Darius Vâlcov, fostul ministru al Finanțelor, aflat în prezent în arest, n.r.). Am avut două discuții cu domnul Vâlcov, bune, în sensul că am vorbit la concret și pe soluții și nu în general. Am sperat după aceste discuții că vom primi o scrisoare de garanție, acum ar fi superfluu s-o primim, acum trebuie să plătim pur și simplu, dacă am avea bani. Din păcate, din acel punct nu mai avem niciun fel de contact”, a spus Tănase, precizând că aceste discuții au avut loc în luna februarie.
Totodată, Stelian Tănase a spus că a băut „niște cafele admirabile prin birourile miniștrilor”, însă acest lucru nu este suficient pentru salvarea TVR. „Cred că trebuie o acțiune comună a politicienilor de vârf”, a mai spus Tănase, precizând, însă, că politicienii se tem să își ia răspunderea în cazul TVR, „din rațiuni electorale”.
De asemenea, Stelian Tănase a spus în conferința de presă că, în ultimele șase luni, nu s-a întâlnit cu premierul Victor Ponta pentru a discuta despre situația TVR, însă televiziunea publică are „o corespondență cu Guvernul, cu Ministerul de Finanțe”. „EBU (European Broadcasting Union, n.r.) a scris Guvernului. Acum suntem în negocieri cu EBU să vină o delegație la vârf la București”, a spus Tănase.
Acesta a făcut aceste afirmații în contextul în care reprezentanții TVR au anunțat, în conferința de presă, că Televiziunea Română are datorii către European Broadcasting Union (EBU) de 15,3 milioane de euro, fapt pentru care șansele ca TVR să difuzeze Campionatul European de fotbal (Euro) din 2016 sunt mici, iar transmisia concursului Eurovision este, de asemenea, în pericol.
Una dintre soluțiile propuse de Stelian Tănase pentru rezolvarea situației este indexarea taxei TV, cu cel puțin 50 de bani, însă TVR nu are drept de inițiativă legislativă pentru a putea să facă acest lucru.
„Singurii care pot să mărească taxa sunt cei de la Guvern. Guvernul nu vrea. Acum puteți să vă întrebați: «Domn’e, da n-ai știut când ai venit în postul ăsta această situație?’ N-am știut, pentru că atunci la putere era o organizație care se numea USL, care aduna cele mai mari partide politice și care putea să dea o asemenea decizie fără mari riscuri. Altfel spus, situația din TVR nu poate să fie rezolvată, cred eu, de un partid sau altul. Este necesar ca forțele politice să stea la o masă și să ia măsurile necesare, fie schimbând legea, fie luând alte măsuri. Pentru că, altfel, ele plătesc electoral. Asta este problema. Anul trecut n-au luat aceste măsuri care mi s-au promis când am venit aici. Am cerut niște garanții și mi s-a spus că nu e nicio problemă, fiind USL-ul și având acea majoritate (…). Adevărul e că, la două luni după numirea mea, s-a spart (USL, n.r.) și totul a devenit iluzoriu. Acum dacă ele (forțele politice, n.r.) nu se așază să discute situația televiziunii, nimeni nu se va angaja. Anul trecut au fost alegeri și n-au făcut nimic, anul ăsta se uită spre alegeri și nu fac nimic, anul viitor nu se va face nimic pentru că sunt alegeri. Și ne întâlnim în 2017 să discutăm ce discutăm acum”, a mai spus Stelian Tănase.
El a precizat că nu crede că televiziunea publică „poate să o mai țină așa trăgând targa pe uscat” și „sub amenințarea” Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). „ANAF poate să vină mâine, conform legii, să închidă televiziunea, așa cum închide cârciumi (…) Sigur, e o decizie politică și nu va face asta. Dar eu nu cred că trebuie să asigurăm funcționarea unei instituții publice pe acest tip de raționament. Nu e posibil așa ceva, deși se întâmplă”, a spus Stelian Tănase, repetând că partidele trebuie să își asume răspunderea TVR.
„Am avut această discuție cu mai mulți lideri politici, în general, ei îmbrățișează asta, dar nu au și disponibilitatea să se așeze la masă să discute. Am băut anul trecut foarte multe cafele admirabile, dar nu a pus nimeni pixul să ia și o decizie, în diverse cabinete importante”, a mai spus Tănase.
Societatea Română de Televiziune a încheiat 2014 cu o pierdere de 81,5 milioane de lei, în condițiile în care Televiziunea Română a avut, anul trecut, venituri totale de 544,2 milioane de lei, potrivit informațiilor puse la dispoziție de reprezentanții TVR, luni, în conferința de presă.
Totodată, anul trecut, SRTv a avut cheltuieli totale de 625,8 milioane de lei, potrivit cifrelor furnizate de reprezentanții instituției.
De asemenea, datoriile totale ale TVR erau, la sfârșitul anului 2014, de 700 de milioane de lei, dintre care 440 de milioane de lei la bugetul de stat, a anunțat Camelia Pătru, coordonatorul cu atribuții de director al Departamentului Economic al SRTv, în conferința de presă.
Potrivit acesteia, din cele 440 de milioane de lei, 240 de milioane de lei reprezintă obligațiile efective către bugetul de stat, iar restul sumei este reprezentată de penalități și majorări.