Estonia vrea ca NATO să staționeze permanent trupe pe teritoriul său, pentru a descuraja Rusia

În acest interviu, publicat sâmbătă, șeful celui mai mic dintre cele trei state baltice consideră foarte real riscul ca țara sa să devină epicentrul următoarei crize mondiale.

În cazul în care Kremlinul ar invada statul cu 1,3 milioane de locuitori, așa cum a dezmembrat Ucraina, consecințele ar fi mult mai periculoase, fiecare țară din Alianța Nord-Atlantică, la care Estonia a aderat în urmă cu 11 ani, fiind obligate să lupte pentru apărarea ei, comentează ziarul, adăugând că frontiera cu Rusia, care se află la două ore de condus de biroul lui Ilves, este amenințată nuclear, iar niciun militar NATO nu o apără.

„Am observat o intensificare dramatică în luptele” din estul Ucrainei, „am observat exerciții de amploare la frontierele noastre, am remarcat un nivel sporit al retoricii ostile și amenințătoare, în care Estonia nu este nominalizată separat, dar facem parte dintr-un grup de țări care sunt menționate în mod amenințător”, enumeră președintele cauzele îngrijorării sale față de intențiile Rusiei.

În pofida crizei din Ucraina și agresivității lui Vladimir Putin, NATO nu a staționat unități de luptă în mod permanent în vreunul dintre statele baltice, „actul fondator” pe care l-a semnat cu Rusia în 1997 interzicând staționarea permanentă de trupe la est de Germania. Alianța Nord-Atlantică respectă această prevedere în pofida amenințărilor și provocărilor rusești. O singură companie americană de infanterie, de 150 de militari, este singurul contingent NATO prezent în Estonia, temporar.

Însă, în opinia lui Ilves, „mediul de securitate” din regiune s-a schimbat față de condițiile din 1997 și îndemană NATO să staționeze permanent cel puțin o brigadă în statele baltice. „O sută cincizeci de militari nu este mult, așa că noi credem că staționarea unor trupe suplimentare este rezonabilă”, subliniază el.

„Avem exerciții, dincolo de frontieră, la care participă 40.000 până la 80.000 de militari. În pofida acestui lucru, noi suntem acuzați de escaladarea situației – sau Statele Unite, pentru că sunt singurele care au trupe pe teren -, iar Rusia afirmă că va fi nevoită să adopte contramăsuri”, denunță Ilves.

La Summitul din Țara Galilor, liderii statelor NATO au promis celor mai vulnerabili aliați o serie de „măsuri de asigurare”, inclusiv o forță de reacție ultrarapidă de 5.000 de militari, care să se mobilizeze în statele baltice în caz de urgență.

Ilves, însă, nu se simte asigurat. „Va ajunge aici în cât timp? O săptămână? Cinci zile?”, întreabă el. „Dacă te uiți la exercițiile vecinului nostru (Rusia), sunt instantanee. Sunt aici și se termină în patru ore”, a apreciat el.

În eventualitatea unei invazii, Ilves crede că Rusia va încerca să izoleze statele baltice înainte ca forța NATO de reacție ultrarapidă să aibă șansa să sosească, motiv pentru care insistă asupra importanței staționării a cel puțin unei brigăzi, acum, prepoziționării unor echipamente și unor cartiere generale

Europa și America s-au unit, în contextul crizei din Ucraina, și au impus sancțiuni care afectează economia rusă, însă, apreciază șeful statului eston, este necesar ca ele să furnizeze Kievului armament „defensiv”, citând rachete antitanc de tip Javelin.

El crede că NATO va interveni să apere Estonia, altfel, „în momentul în care Alianța eșuează în aplicarea apărării colective (…) s-a terminat”. O abandonare a Estoniei pe mâna Rusiei înseamnă, argumentează el, sfârșitul NATO, un lucru care nu se va întâmpla, deoarece „nicio țară nu se va mai simți sigură după aceea”.