Conferința de Risc de Țară Coface, impactul politicii monetare BCE și a relaxării fiscale din România

În cadrul Conferinței de Risc de Țară Coface, care îl va avea în deschidere pe Guvernatorul Băncii Naționale a României, Domnul Mugur Isărescu, se va dezbate pe larg impactul acestor noi politici monetare și fiscale asupra economiei românești.

Tot din partea BNR va mai participa și Economistul Șef, domnul Valentin Lazea, care consideră că programul de relaxare cantitativă (QE[1]) al Băncii Centrale Europene „este mai potrivit țărilor care se finanțează preponderent pe piața de capital (SUA, Marea Britanie) și mai puțin potrivit celor care se finanțează în mare masură de pe piața bancară. Singurul efect pozitiv de sperat în Europa este relansarea exporturilor tuturor statelor membre, prin deprecierea euro, dar și aceasta este o sabie cu două tăișuri, întrucât accentuează dezechilibrele mondiale (Zona Euro fiind un exportator net, încădinainte de aplicarea QE). Este discutabil în ce măsură politica banilor ieftini poate crește interesul investitorilor străini față de țări emergente (precum România), care sunt tratate mai degrabă cagrup, suferind de un efect de contagiune pronunțat.”

Domnul Ciprian Dascalu (Economist Șef în cadrulING), de asemenea lector în cadrul evenimentului, este de parere că „acest program a avut un impact mai mare decât anticipările asupra piețelor financiare, oferind un suport suplimentar economiei europene. Moneda mai slabă și prețul redus al petrolului sunt cilindrii adiționali ai revenirii economice. Tendința ascendentă a prețului locuințelor, precum și a indicilor bursieri europeni, sunt semne ale succesului BCE de a revigora economia și a stimula creșterea economică prin stimularea efectului de avuție. Politica relaxată a BNR nu iese din tiparul european, dar pare mult mai laxă relativ la țările din regiune, dacă ne orientăm după rata reală a dobânzii, care este mult mai scazută, fie că este calculată față indexul relevant al ratei de dobândă, fie față de rata de politică monetară. Pe de altă parte, condițiile monetare mai largi s-ar putea sa nu difere foarte mult având în vedere aprecierea recentă a monedelor regionale relativ la leu. Privite în perspectivă, diferența dintre randamentele bondurilor cu scadențe scurte (2 ani) și prognozele de inflație (media anuală) ale ING, cumulate pentru 2015 și 2016, ratele de dobândă par mai restrictive decât cele din regiune și cele din Germania, mai ales datorită efectului reducerii TVA,încorporat în prognoza de inflație. Ne așteptăm din partea BNR la continuarea relaxării monetare prin intermediul reducerii graduale ratelor rezervelor minim obilgatorii pe termen scurt, în timp ce vedem rata de politică monetară rămânând neschimbată pentru următorii doi ani.În mod normal, un mediu cu rate de dobândă reduse ar trebui să stimuleze investițiile cu o perioadă de întârziere, inițial reacționând consumul. Aceastăîntârziere poate fi mai lungă luând în calcul utilizarea capacităților de producție din industrie care se situează sub media istorică (77,8 față de 79,4) și mult sub media istorică europeană.”

ACTUALITATE Victor Ponta: „Nu am dat BANI să-l cunosc pe Trump. Sunt mai zgârcit”

19:30

ACTUALITATE Victor Ponta: „Cu cât avansează INTELIGENȚA artificială, cu atât avansează și prostia naturală”

19:00