DATA la care România VA RENUNȚA la moneda națională: a început numărătoarea inversă pentru LEU

„Apare întrebarea dacă noi suntem pregătiți să facem primul pas, să intrăm în mecanismul cursurilor de schimb (ERM II). (…) Reașezarea raporturilor dintre principalele valute ale lumii, care are loc inclusiv pe fondul recentei relaxări cantitative recent adoptate de BCE, complică indentificarea cursului de echilibru al leului la care ar trebui să se realizeze intrarea în ERM II și ulterior adoptarea euro”, a declarat miercuri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la Conferința de Risc de Țară Coface organizată în parteneriat cu MEDIAFAX.

Din punct de vedere tehnic, data țintă stabilită pentru 2019 printr-un consens verbal presupune intrarea în ERM II în prima jumătate a anului viitor și participarea la acest mecanism pentru o perioadă minimă de doi ani.

„Dincolo de dificultatea stabilirii parității centrale, participarea la ERM II reclamă și un anumit nivel de pregătire al economiei, dat fiind că regimul comportă unele riscuri. Minimizarea unor astfel de riscuri, dar și îndeplinirea criteriilor de la Maastricht la orizontul la cel puțin al doilea an de participare la ERM II accentuează importanța finalizării ajustărilor majore de politică economică înainte de adoptarea acestui regim de curs de schimb”, a spus Isărescu.

Acestea vizează eliminarea surselor de inflație reprimată, fiind relevantă finalizarea liberalizării pieței energiei, deficitele cvasifiscale de tipul celor care rezultă din restructurarea întreprinderilor de stat cu pierderi substanțiale, precum și alte surse de presiuni bugetare viitoare, precum cheltuielile inevitatbile de modernizare a infrastructurii rutiere.

Șeful BNR a punctat că trebuie efectuate și ajustări de natură monetară înainte de intrarea în mecanismul ratelor de schimb, respectiv încheierea procesului de armonizare a ratelor rezervelor minime obligatorii cu cele prevalente în zona euro.

„Volumele importante implicate de reducerea RMO la BNR și impactul potențial asupra cursului de schimb fac necesară o abordare graduală a procesului posibil într-o perioadă de un an, un an și jumătate, ceea ce este încă un motiv pentru care intrarea în ERM II în 2016 și, în consecință, trecerea la euro în 2019 sunt obiective foarte ambițioase”, apreciază Isărescu.

El a menționat că asumarea unei date țintă este o idee bună în măsura în care asemenea țintă contribuie la un consens politic, constituind deopotrivă o ancoră generatoare de coerență în sfera politicilor macroeconomice și un catalizator pentru reforme structurale, însă dacă data țintă devine nerealistă sau dacă angajamentul formal nu este însoțit de un plan de acțiune cu obiective intermediare concrete și clar definite, credibilitatea procesului de adoptare a euro este pusă la îndoială și-și pierde valențele pozitive.

România este singurul stat membru UE fost comunist din estul Europei, în afara zonei euro, care are în prezent o dată țintă pentru adoptarea monedei unice.

„În celelalte state prevalează o atitudine de expectativă motivată nu neapărat de dificultatea încadrării în criteriile de convergență nominală, (..) ci de o revizuire de substanță a abordării procesului de trecere la euro în ansamblul său. Această revizuire s-a produs pe fondul estompării avantajului adoptării euro, concomitent cu creșterea vizibilității costurilor acesteia, la care se adaugă dispariția avantajului pe care statutul de membru al zonei euro îl oferă din perspectiva costurilor de finanțare. În plus, beneficiile procesului de integrare comercială apreciate anterior ca fiind incontestabile au fost sensibil diminuate de trenarea creșterii economice în țările din zona euro”, a adăugat guvernatorul.

În ceea ce privește costurile adoptării euro, faptul că reculul economic din țările Europei Centrale și de Est cu regim de curs de schimb flotant s-a dovedit mai moderat decât cel înregistrat în statele cu regim fix a evidențiat importanța existenței acestui element de flexibilitate în politica economică.

„A devenit mai evident ca oricând că, fără acest ajustor, o trecere premamtură la euro este cel puțin din perspectiva imediată un proces indezirabil”, precizează guvernatorul băncii centrale.

Isărescu a accentuat și apariția unor costuri directe ale intrării în zona euro provocate de criza datoriilor suverane și de instituirea mecanismelor de rezoluție, iar suportarea acestor costuri presupune un efort substanțial suplimentar.

„Din punct de vedere politic, este dificil de explicat publicului necesitatea contribuției financiare la mecanisme de care deocamdată beneficiază țările mai bogate”, a adăugat guvernatorul.

El a arătat că este esențială pregatirea riguroasă a procesului de adoptare a monedei euro.