O analiză simplă dezvăluie MARELE JAF DIN PĂDURILE din România

An de an, bilanțul furturilor din pădure crește alarmant , după cum gândul a arătat într-o analiză. În primii 21 de ani de la Revoluție, din pădurile statului și din cele private s-au tăiat ilegal 80 de milioane de metri cubi de lemn, care le-au adus hoților câștiguri de circa 5 miliarde de euro (echivalentul a 21,5 miliarde de lei), dacă presupunem că lemnul a fost vândut cu cel mai mic preț, de 70 de euro pe metru cub. Cifra este tot oficială și apare într-un Raport de audit privind „Situația patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990 – 2012” realizat de Curtea de Conturi.

Sumele obținute de pe urma furturilor au fost însă în realitate și mai mari, după cum recunosc și reprezentanții Curții de Conturi, pentru că mulți dintre arborii tăiați în România au ajuns peste hotare, în state din Nordul Africii și din Europa, după ce au fost vânduți mai scump.

Totodată, în ultimii 21 ani, peste 32,66 de milioane de tone de lemn, de la rumeguș, butuci, vreascuri sau placaje, până la foi de furnir și la alte produse fabricate din lemn au luat calea exportului, potrivit datelor furnizate la Institutul Național de Statistică (INS) și centralizate de gândul.

Situația tăierilor ilegale din pădurile de stat (sursa: raport Curtea de Conturi)

Situația tăierilor ilegale din pădurile private (sursa: raport Curtea de Conturi)

Din estimările gândul, cele 80 de milioane de metri cubi de lemn tăiate ilegal înseamnă peste 26 de milioane de copaci cu o înălțime de 30 de metri și cu o vârstă de aproximativ 50 de ani. Având în vedere că pe un hectar de pădure se află 450-500 de metri cubi de lemn, înseamnă că au fost defrișate ilegal cel puțin 160.000 de hectare.

În 1800, suprafața împădurită a provinciilor istorice românești era de 8,5 milioane de hectare și reprezenta 36% din teritoriul lor. Această suprafață a fost redusă continuu. În vara lui 2012, suprafața fondului forestier a ajuns la 6,35 milioane de hectare, dintre care 3,2 milioane de hectare se aflau în proprietatea publică a statului și 1,02 milioane de hectare în proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale. În proprietatea privată existau 2,2 milioane de hectare.

Una dintre marile probleme care au dus la reducerea continuă a fondului forestier este reprezentată de retrocedările abuzive care s-au făcut în România, din cauza carențelor din legislație, după cum notează raportul Curții de Conturi dedicat acestei probleme dramatice pentru România.

„Confuziile, carențele și slăbiciunile din legislația ce privește retrocedările de fond forestier au fost speculate prompt în favoarea lor de către entități, forme asociative și persoane fizice care nu aveau niciun drept, și au indus în eroare unele instanțe de judecată”, explicau ei în raportul citat.

„Proprietatea publică a statului asupra pădurilor s-a diminuat prin reconstituiri sau, mai bine zis, de cele mai multe ori, prin constituiri abuzive de drepturi de proprietate, autoritățile publice manifestând adeseori o inexplicabilă indiferență și pasivitate”, adăugau aceștia.

Tabel: reconstituirea drepturilor de proprietate după 20 de ani de aplicare a legilor de fond funciar

Tabel: situația fondului forestier în perioada 2010 – 2012

Cantitatea „nu reflectă nici pe departe amploarea fenomenului”

Un alt raport al Curții de Conturi, de audit al performanței modului de administrare a fondului forestier național în perioada 2010 – 2013 arată că doar în trei ani au fost tăiați ilegal 1,67 milioane de metri cubi de masă lemnoasă. Cantitatea „nu reflectă nici pe departe amploarea fenomenului”, se arată în raport. Documentul arată că estimarea tăierilor ilegale se rezumă doar la constatările organelor de control silvic, care nu au capacitatea de a superviza întregul fond forestier.

O metodă de mascare a tăierilor ilegale este cea a „recoltării prin produse accidentale”. Concret, porțiunea de pădure este declarată ca fiind afectată de factori biotici și abiotici dăunători, fără a se întocmi documentațiile aferente sau fără a le supune aprobărilor de derogare.

O tendință alarmantă de diminuare a fondului forestier național o constituie transformarea, după defrișare, a terenurilor forestiere în terenuri agricole sau pășuni. Astfel, pentru a putea primi subvenții europene la hectar, după ce au fost împroprietărite cu păduri, mai multe persoane au ras pădurile trasformând terenurile în terenuri agricole.

Până în prezent, au fost identificate 800 ha în județul Teleorman și 56 ha în județele Vaslui și Galați care au fost defrișate și transformate ilegal în terenuri agricole prin schimbarea categoriei de folosință a terenurilor. În județul Vaslui s-au identificat 172 ha care, după exploatarea abuzivă a masei lemnoase, au fost abandonate, pe aceste terenuri practicându-se pășunatul abuziv.

Fragmentarea excesivă a terenurilor forestiere prin aplicarea Legii fondului funciar, reglementarea cu întârziere a regimului silvic și a administrării pădurii, lipsa aplicării de sancțiuni în cazul delictelor silvice reprezintă principalele motive care au facilitat tăierile ilegale de lemn, potrivit raportului Curții de Conturi, publicat în octombrie 2014.

La acestea se adaugă creșterea nivelului de sărăcie din mediul rural și pierderea locurilor de muncă. Raportul menționează și „ferocitatea unor așa-ziși întreprinzători, care au văzut în pădure oportunitatea de a se îmbogăți rapid și fără efort”, precum și „frecventa complicitate a corpului silvic, care din paznic al pădurii s-a transformat în numeroase cazuri în complice la destructurarea ei”.

Dosarele retrocedărilor

În toamna anului trecut, DNA a făcut publice pentru prima dată informații dintr-un dosar are ca obiect mafia pădurilor. Lideri importanți ai PSD au dat declarații în fața procurorilor anticorupție, într-un dosar în care sunt investigate retrocedările abuzive și în care apar nume grele din politica românească, dar și judecători. DNA a anunțat, într-un comunicat, că Ilie Sârbu, Viorel Hrebenciuc și Adam sunt urmăriți penal în dosarul retrocedărilor ilegale.

Tot atunci au fost audiați la DNA Brașov Prințul Paul și prințesa Lia, care, potrivit unor surse judiciare, ar fi cumpărat influența unor persoane cu atribuții în reconstituirea dreptului de proprietate pentru obținerea mai multor terenuri și clădiri. Vila acestora din Capitală a fost percheziționată de anchetatori. Numele prințului Paul apare, de altfel, și într-un raport al Curții de Conturi, unde este prezentată situația Prințului Paul, care a primit o parte din Pădurea Snagov, în valoare de 14 milioane de euro, ce s-a aflat mereu în proprietatea statului.

În dosarul retrocedării ilegale de păduri au fost trimiși în judecată la începutul anului fostul deputat Viorel Hrebenciuc, fiul acestuia, Andrei Hrebenciuc, fostul deputat Ioan Adam, senatorul Tudor Chiuariu și alte 13 persoane.

– Viorel Hrebenciuc a fost scos în martie din arest preventiv și plasat în arest la domiciliu, după ce instanța supremă a decis definitiv să înlocuiască măsura preventivă luată în cazul fostului deputat, în dosarul retrocedării ilegale de păduri.

Potrivit anchetatorilor, Viorel Hrebenciuc, Adam, Sturdza și Bengescu sunt acuzați de constituirea unui grup infracțional prin care urmăreau să obțină venituri prin cumpărare de influență sau folosirea funcțiilor. Dosarul vizează retrocedarea a peste 43.000 de hectare de pădure în județul Bacău, în baza unor decizii ilegale ale unor judecători, cu implicarea unor parlamentari, pentru obținerea ilegală a unor sume mari de bani. Grupul infracțional ar fi folosit inclusiv firme off-shore pentru a ascunde proveniența banilor. Păgubită în acest caz este Romsilva, care a pierdut aproape 304 milioane de euro după ce Sturdza a reușit să intre în posesia celor peste 43.000 de hectare de pădure.

Viorel Hrebenciuc mai este acuzat că, începând din 2013, i-ar fi solicitat senatorului PSD Ilie Sîrbu să-i transmită „mesaje obligatorii” directorului general al Romsilva, Adam Crăciunescu, membru în același partid, în legătură cu modul în care Romsilva trebuia să se comporte în legătură cu punerea în posesie, eliberarea titlului de proprietate și litigiile juridice aferente reconstituirii dreptului de proprietate pentru cele peste 43.000 de hectare de pădure.

– Fostul ministru Attila Korodi a fost interceptat și filat, la cererea DNA, în dosarul retrocedării ilegale de păduri, după ce unii inculpați ar fi încercat prin intermediul său să ajungă la fostul secretar de stat Pasztor Sandor, care să-i conducă la șeful Romsilva, demersul nefiind însă finalizat. Korodi este citat ca martor în acest dosar, anchetatorii negăsindu-i vreo implicare penală.

-Procurorii anticorupție au decis la sfârșitul anului trecut arestarea preventivă a judecătorului Lorand Andras Ordog de la Tribunalul Covasna – vizat în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri din județul Bacău -, anchetatorii având indicii că acesta a luat mită de la Ioan Adam, arestat în aceeași cauză.