Kovesi: Anchetele au produs panică în clasa politică. Îmi este „dificil” să spun că politicienii sprijină lupta anticorupție

„Nu cred că în România s-a inventat măsura arestării preventive în 2015, nici cătușele nu au fost inventate acum. Cred că anchetele din ultima perioadă de timp au produs o oarecare panică în rândul clasei politice și cred că acesta este motivul pentru care se încearcă limitarea atribuțiilor procurorilor”, a spus Laura Kovesi, în cadrul emisiunii „După 20 de ani”, difuzată de PRO TV.

Procurorul șef al DNA a precizat că îi este „dificil” să spună că politicienii sprijină lupa anticorupție.

„Este foarte dificil de spus în condițiile în care la fiecare două săptămâni ne trezim cu proiecte de modificare a Codului penal sau Codului de procedură penală prin care se încearcă limitarea atribuțiilor sau limitarea posibilităților de investigare. Mi-ar fi foarte dificil să spun că actuala clasă politică sprijină lupta anticorupție”, a mai spus Kovesi.

Plenul Senatului a adoptat, în 11 mai, amendamentul la Codul Penal și cel de Procedură penală inițiat de Ioan Chelaru, Cristiana Anghel și Ovidiu Donțu, prin care „măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice”, înlocuind sintagma de „suspiciuni rezonabile” din actuala lege.

Amendamentul, semnat de senatorii Cristiana Anghel (PC), Ovidiu Donțu și Ioan Chelaru (PSD) la proiectul pentru modificarea și competarea legii nr. 286/2009, privind Codul Penal și a legii nr. 135/2010, privind Codul de Procedură penală- L95/2015 a fost adoptat cu 91 de voturi „pentru” de plenul Senatului, după ce săptămâna trecută legea a primit raport de admitere în comisia juridică.

Potrivit amendamentului, alineatul 1 al Articolului 202 din actuala lege, care prevede că „măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă „suspiciunea rezonabilă” că o persoană a săvârșit o infracțiune”, s-a modificat, prin amendament, cu următoarea formulare: „măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă că o persoană a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală”.

Potrivit motivației senatorilor care au inițiat amendamentul, noua formulare este „mai apropiată de principiul de drept, consacrat, conform căruia cercetarea în stare de libertate este regula, iar dispunerea unor măsuri de arest să fie excepția.

Senatorii mai consideră că, în vechiul Cod de procedură penală, măsura arestării preventive față de un acuzat putea fi luată numai „dacă sunt probe sau indicii temeinice că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală”, iar în noul Cod de procedură penală, intrat în vigoare la 1 februarie 2014 9 articolul 233) condiția de probe și indicii temeinice a fost înlocuită cu cea de suspiciuni rezonabile.

„Așa se face că de la începutul anului trecut, arestarea a devenit, dintr-o măsură excepțională, o regulă, fiind suficientă existența unui simplu denunț ca ea să poată fi luată. De aici, plimbarea cu cătușe a acuzațiilor în fața presei a devenit ceva cotidian, neexistând sancțiuni pentru încălcarea prezumției de nevinovăție prin afectarea imaginii persoanei”, se menționează în motivație.

Art 202 din Codul de Procedura Penala prevede, în varianta aflată în vigoare la acest moment, că „măsurile preventive (reținerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauțiune, arestul la domiciliu, arestarea preventivă, n.red.) pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni”.

Proiectul de lege va ajunge în dezbaterea Camerei Deputaților, în calitate de for decizional.