Andrei Pleșu, despre explicațiile lui Victor Ponta după ce s-a aflat că a plagiat: „Este o imagine primitivă a ceea ce se regăsește în universitate”

Andrei Pleșu a atras atenția, miercuri, la lansarea Topului Universităților Curate, că titlurile de doctor se acordă prea ușor în România, dovadă fiind și cazul premierului Victor Ponta.

„O să vă spun ceva care o să vi se pară curios: pe mine nu m-a scandalizat chiar atât de rău că primul ministru a plagiat. Din păcate, mă tem că foarte multe teze de doctorat din România sunt în situația asta. Se obține doctoratul mult prea ușor, asta este senzația mea. A ajuns să fie o chestie care trebuie bifată și se bifează cu mijloace diverse”, a spus Andrei Pleșu.

Ceea ce l-a scandalizat pe fondatorul Colegiului Noua Europă a fost explicația dată de Victor Ponta pentru modul cum a citat sursele în lucrarea sa de doctorat: „Mai grav însă mi se pare că domnul prim-ministru, când a venit să dea explicații, a spus ‘pe vremea mea, nu trebuiau citate surse’. Asta dovedește o lipsă de minimă de cultură academică și un fel complet brambura, un derapaj care e mai grav decât derapajul însuși. Ideea ta despre citat, despre ghilimele: nu se inventaseră ghilimelele. Ceea ce citez în text se regăsește în bibliografie la numele autorului, dar în text nu e citat. Este o imagine primitivă a ceea ce se regăsește în universitate”, a mai spus Andrei Pleșu.

Scriitorul susține că educația din România, precum și reformele făcute în ultimii ani, nu au făcut decât să-l exaspereze, dar problemele educației ar trebui privite ca probleme de sistem.

„Trebuie să gândim problemele învățământului ca fiind probleme de sistem. Nu poti să spui avem profesori minunați, studenți minunați, dar guvern mizerabil. Sau invers, avem guvern minunat, dar stăm prost cu profesorii și cu elevii. Nu! Toate trei la un loc trebuie să meargă laolaltă într-un efort de articulare, pentru că trebuie să spunem și asta: modul în care sunt promovați profesorii, modul în care sunt promovați studenții, faptul că se intră în facultăți fără examen de admitere, faptul că practic promvarea universitară este destul de aproximativă nu duce nici la studenți de calitate, nu se mai văd nici profesori a căror competență este solid dovedită. Și bineînțeles că dacă la asta se adaugă și o guvernare capricioasă, maleabilă, inventivă în sens rău, lucrurile n-au cum să meargă bine”, a mai spus Andrei Pleșu.

„Există o lipsă de intenție a reformei”

Cu toate că legea educației a fost schimbată de nenumărate ori și au existat proiecte de lege privind educația din România, Andrei Pleșu consideră că de fapt astea nu au reprezentat o intenție de reformare reală a învățământului, iar educația rămâne tot dezorganizată.

„Există o lipsă de intenție a reformei. În ciuda faptului că apar atâtea proiecte de lege, astea sunt toate moduri de a camufla pentru o agitație de suprafață o foarte slabă intenție de a schimba cu adevărat lucrurile. De ce? Pentru că într-un sistem dezorganizat rămâne să exerciți o virtute pe care românii o au tot timpul: te descurci. Dacă sistemul devine organizat te încurci. Și atunci ai tot interesul să-l ții încurcat pentru că tu ți-ai dezvoltat un sistem de tehnici prin care să fentezi tot ce e pe piață. Și atunci dacă schimbi lucrurile și le faci descurcate nu te mai poți descurca”, a arătat Andrei Pleșu.

Topului Universităților Curate, realizat de Societatea Academică din România, analizează site-urile a 55 de universități de stat din România, în privința transparenței unor informații și documente pe care instituțiile ar trebui să le facă publice, așa cum prevăd legile din România. Cele mai importante criterii în privința transparenței universităților sunt achizițiile publice, ocuparea posturilor scoase la concurs și declarațiile de avere și de interese.