Peste 26.000 de oameni au semnat petiția „Gândul” împotriva gropii de gunoi din vârful muntelui. Corina Crețu reacționează după dezvăluirile Gândul

Gândul v-a prezentat în urmă cu două săptămâni radiografia unei crime ecologice: amplasarea unei gropi de gunoi, la marginea drumului, în Pasul Mestecăniș din Bucovina, una dintre puținele „guri de rai” fără poluare și cu peisaje de vis care anual atrage circa două milioane de turiști români și străini.

Gândul vă invită să semnați petiția și să o distribuiți prietenilor de pe Facebook, pentru că doar împreună și în număr cât mai mare vom reuși să întoarcem o decizie luată „de sus” în favoarea cetățenilor.

În 11 zile de la lansare, petiția Gândul a strâns peste 26.000 de susținători și a fost distribuită de peste 7.800 de ori.

Gândul v-a prezentat, în urmă cu două săptămâni, povestea lui Aristide Maxim, care nu renunță la lupta sa, chiar dacă sătenii nu-l susțin. V-am prezentat, de asemenea, explicațiile autorităților, care pasează responsabilitatea de la una la alta, dar și cum văd turiștii ce se întâmplă acum în Pasul Mestecăniș. Totodată, fostul ministru al Apelor și Pădurilor, Lucia Varga, a declarat, la Gândul LIVE, că amplasarea acestei gropi de gunoi în Pasul Mestecăniș nu a fost oportună. Toma Petcu, președintele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, a anunțat că, în prezent, face o „analiză serioasă” împreună cu Garda de Mediu și Consiliul Județean Suceava a tuturor problemelor ridicate și de gândul și de cetățenii din zonă pentru „a se găsi cele mai bune variante” legate de acest proiect, urmând ca rezultatele să fie anunțe în 30 de zile.

Astăzi, Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a reacționat în scandalul gropii de gunoi ecologice printr-o scrisoare deschisă în care îi cere ministrului Mediului, Grațiela Gavrilescu, „să analizeze modul în care acest proiect respectă legislația de mediu și, în special, normele privind protecția peisajelor”.

„Aș dori să mă alătur cetățenilor români și instituțiilor media care au atras atenția cu privire la construirea unui depozit ecologic de deșeuri în județul Suceava, ca parte integrantă a unui proiect de gestionare a deșeurilor, aprobat de Comisia Europeană în 2011, și vreau să-mi exprim îngrijorarea cu privire la posibila distrugere a peisajului alpin prin crearea acestui depozit de deșeuri. Peisajul Carpaților este una dintre cele mai mari bogații ale României și ale Europei și vreau să mă asigur că fondurile europene nu sunt utilizate pentru a pune în pericol această neprețuită resursă”, se mai arată în scrisoarea comisarului european.

Corina Crețu amintește în continuare că toate proiectele trebuie să respecte legilsația de mediu în ceea ce privește evaluarea potențialelor efecte asupra mediului.

„V-aș fi recunoscătoare dacă ați cere serviciilor dumneavoastră să analizeze modul în care acest proiect respectă legilația de mediu și, în special, normele privind protecția peisajelor, și dacă mă veți informa cu privire la rezultatele acestei analize”, i-a mai scris ea ministrului Mediului, Grațiela Gavrilescu.

Click pentru a citi integral scrisoarea Corinei Crețu!

Petiția gândul a fost distribuită și de europarlamentarul Monica Macovei, pe pagina sa de Facebook, unde a adunat aprecierile a peste 1900 de persoane și de unde alți aproape 1.000 au redistribuit-o.

Groapa de gunoi din vârful muntelui

Viitoarea groapă de gunoi se construiește cu o finanțare europeană în proporție de 80%, fiind parte a Sistemul de management integrat al deșeurilor (SMID) din județul Suceava, proiect aprobat de Comisia Europeană în 30 martie 2011 și bugetat cu 51,7 milioane de euro( 218 milioane de lei). Groapa de gunoi ecologică este situată, însă, la marginea drumului european E 58, care leagă Vatra Dornei de Câmpulung Moldovenesc.

Groapa de gunoi este amplasată la circa 1100 de metri altitudine în plan deschis, unde curenții de aer sunt extrem de puternici, iar iarna precipitațiile sunt abundente. Vizavi de groapa de gunoi ecologică există un popas rutier, unde multitudinea de turiști străini și români care trec prin zonă opresc să privească unul dintre peisajele parcă rupte din rai ale Bucovinei. În momentul funcționării, șase mașini cu gunoi vor urca zilnic Pasul Mestecăniș, pe drumul european E 58, pentru a vărsa gunoiul menajer vizavi de ei.

De menționat că șantierul gropii de gunoi a rupt pășunea localnicilor din Valea Putnei în două. O parte din sutele de mii de tone de pământ excavate au acoperit fructele de pădure și ciupercile și au distrus și o bună parte din pășunea din afara proiectului. Viitoarea groapă de gunoi se află la mai puțin de 1.000 de metri de o serie de locuințe din satele Valea Putnei și Mestecăniș și de două pensiuni turistice mai vechi de 10 ani și cu o activitate economică intensă. Totodată, groapa de gunoi este situată și în apropierea tunelului CFR care face legătura între Moldova și Transilvania.

Imagine de pe șantiert

Groapa de gunoi ecologică din vârful Pasului Mestecăniș, radiografia unei crime ecologice

Această „crimă ecologică” afectează direct viețile câtorva sute de țărani care, printr-o decizie „de sus”, sunt nevoiți să trăiască alături de o groapă de gunoi. Incredibil este faptul că „lucrarea” se face în vârful muntelui, chiar în „inima Bucovinei”, într-o zonă în care turiștii din lumea întreagă pot descoperi una dintre puținele „guri de rai” neafectate de poluare. Deloc surprinzător, autoritățile dau vina una pe cealaltă, acuzându-se reciproc, în fața camerei de filmat a reporterului gândul, de incompetență și corupție. Deloc surprinzător, nimeni nu i-a consultat pe localnici. Mai mult, oamenii au fost mințiți: celor care au întrebat de ce se taie copacii, li s-a spus că se face „un supermarket”.

Aristide Maxim, inginer pensionar și apicultor amator, este unul dintre puținii oameni care au curaj să-și apere muntele. Se luptă cu autoritățile și abuzul, iar oamenii îl încurajează, dar când e vorba să ia atitudine sau să semneze petiții „se ascund după gard”. „Este și dezinteres, știți cum este românul în ziua de azi, așteaptă ca să facă celălalt ca să beneficieze și el. Se ascunde după gard, să vadă ce se întâmplă, și dacă iese bine strigă: A, gata, victorie!”.

După mai multe adrese trimise la Primăria Pojorâta, Consiliul Județean Suceava – proprietarul gropii, Prefectura Suceava, Ministerul Mediului, dar și Avocatului Poporului, a decis să intenteze proces alături de alți 22 de localnici din Valea Putnei și Mestecăniș, cele două sate aflate de-o parte și de alta a viitoarei gropi ecologice de gunoi. Procesul a fost intentat abia în 2014, la un an de la începerea construcției.