Mulți români economisesc bani pentru viitorul copiilor. Care este însă vestea proastă

„Modul de gândire cu privire la susținerea copiilor nu este unul pe termen lung, printr-o investiție care să îl ajute pe copil peste ani. De multe ori, părinții fac eforturi pentru a cumpăra copilului un calculator sau o tabletă. Nu putem vorbi despre o educație financiară modernă, ci mai degrabă de una cu rădăcini în tradiția noastră rurală”, a declarat marți, într-o conferință de presă, Adina Nica, sociolog și director general al companiei de cercetare Open-I Research.

Principala sursă de educație financiară a tinerilor din România rămâne familia, într-o proporție de 95%, în timp ce școala deține un procent de 9%, iar băncile doar 5%, potrivit studiului Erste, realizat de către IMAS International.

Acesta mai relevă că tinerii cu vârste de 14-25 de ani din România cheltuiesc, în medie, 33 de euro lunar pe haine, încălțăminte și alte accesorii asociate, cu mult peste media celorlalte țări din estul și centrul Europei, fiind întrecuți doar de austrieci, care cheltuie 57 de euro. Cehii și slovacii alocă 21 euro, ungurii – 17 euro, croații – 22 euro, iar sârbii – 18 euro.

România are, cu excepția Austriei, cei mulți tineri din grupa de vârstă 17-19 ani care dețin un telefon de tip smartphone.

Atunci când sunt întrebați de unde provin banii, tinerii românii au cea mai mică rată de răspuns la categoria „joburi part-time sau full time”, de 76%, pe când cehii au o rată de 99%, austriecii de 98%, slovacii și croații de 97%, iar ungurii de 82%.

Potrivit rapoartelor analiștilor BCR, produsele de economisire au înregistrat o creștere cu 35% în prima parte a anului față de aceeași perioadă a anului trecut.

Circa 1% din valoarea totală a depozitelor atrase de la clienții BCR este pe numele copiilor. Jumătate (53%) dintre copiii titulari ai produselor de economisire au peste 14 ani, sunt băieți (51%) și economisesc pe termen lung (52% pe o perioadă de 1 an sau mai mult).