Cea mai așteptată autostradă din România rămâne doar pe hârtie. Problema pe care cinci premieri nu au reușit să o rezolve în 11 ani

CNADNR a elaborat un raport care nu a fost făcut public prin care anulează construcția prin concesiune a autostrăzii spre munte, potrivit digi24.ro.

Este cel de-al treilea eșec al autorităților de a construi acest drum. Statul a mai încercat de două ori să construiască autostrada Comarnic-Brașov, ultima tentativă având loc în 2010, când câștigătorul licitației, asocierea Vinci (Franța) – Aktor (Grecia), a renunțat la contract. Până la publicarea acestui articol, CNADNR nu a răspuns la solicitarea gândul pentru a detalia stadiul proiectului Comarnic-Brașov.

Motivul ține de lipsa finanțării. Asocierea Vinci-Strabag-Aktor, desemnată în decembrie 2013 câștigător al licitației pentru construcția prin concesiune a autostrăzii Comarnic-Brașov nu ar fi reușit să convingă instituțiile financiare internationale precum BEI și BERD, să finanțeze proiectul.

Ministrul demisionar al Transporturilor, Ioan Rus, a amintit recent la digi24.ro că pe Valea Prahovei se vor construi în perioada următoare centuri ocolitoare și se vor lărgi porțiuni din drumurile naționale.

„Vor fi bucăți. Avem un studiu de fezabilitate pe Bucuresti – Brasov, dar pentru Comarnic-Brasov. Din cele 5 tronsoane, sunt 3 pentru care studiile de fezabilitate pe care le avem nu corespund. Deci, acolo trebuie făcute alte studii geo dar în rest pe celelalte bucăți putem pleca de la acel studiu din bani de la buget în acest an, pentru că avem banii aceia alocați, și, atunci, la capătul acesta de Bucuresti, de 3 virgulă kilometri de autostradă începem lucrările. Ploiesti – Comarnic: avem 4 benzi, îl lăsăm pentru 2020, la primul tronson de la Comarnic începem lucrările și ultimul tronson de la Brașov încoace și, în paralel cu acest lucru, pe cele trei tronsoane de munte ne trebuie studii geo și atunci începem, practic, toată această lucrare, în paralel cu Centura de la Comarnic, unde ne apropiem de finalizat cu toate aranjamentele necesare, cu Centura de la Bușteni, cu intrarea în Sinaia dinspre Predeal, unde se face a treia bandă, un sens giratoriu, regularizăm acolo, și Valea Doftanei, cel de-al treilea drum național între Câmpina și Sacele, deci între DN1 și DN1 A cel prin Cheia pe Valea Doftanei se mai naște încă un drum național tot cu două benzi. Atunci, vom avea șase benzi începând de anul viitor la sfârșitul său, cu care ne rezolvam problema în următorii 3-4 ani, până se termină autostrada”, a declarat la digi24.ro, săptămâna trecută, Ioan Rus, citat de Agerpres.

Premierul Victor Ponta a recunoscut, la începutul lunii mai, că cea mai mare nerealizare în cei trei ani de guvernare este legată de problema infrastructurii, în special autostrăzile, și că cel mai probabil porțiunea de autostradă Comarnic – Brașov se va realiza cu bani de la buget.

Premierul a dat vina pe lipsa unui consens politic între partide în ce privește proiectul autostrăzii Comarnic-Brașov.

„Dacă mă duc la Transporturi, CNADNR, toți îmi vor spune a doua zi ne ia DNA-ul. Suntem în blocaj, este un blocaj politico-instituțional de înțelegere politică. O vom face din buget, nu din bani europeni. Nu vom avea bani europeni pentru Comarnic – Brașov, nu ni se dau”, a afirmat în luna mai Ponta la B1 TV.

În februarie, Ministerul Transporturilor anunța că statul vrea să găsească un model financiar mai eficient în raport cu bugetul și să atragă finanțare de la instituții financiare internaționale pentru autostrada Comarnic-Brașov, iar discuțiile cu consorțiul selectat vor continua până în aprilie.

Premierul ceruse în ianuarie ministrului Transporturilor ca, până în 15 februarie, să fie decisă semnarea contractului de construcție în concesiune a autostrăzii sau rezilierea procedurii, arătând că nu se mai poate aștepta.

La începutul anului 2014, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale a încheiat un memorandum cu consorțiul format din Vinci-Strabag-Aktor prin care se prevedea concesiunea de lucrări publice pentru proiectarea, construcția, finanțarea, operarea și întreținerea autostrăzii Comarnic-Brașov. Lungimea autostrăzii este de 53,22 kilometri.

Durata contractului de concesiune este de 30 de ani, din care 4 ani construcție și 26 de ani operare și întreținere, iar valoarea estimată pentru lucrările de proiectare și construcție este de 1,828 miliarde euro (fără TVA). Statul ar fi plătit 2,7 miliarde euro pentru construcția, operarea și întreținerea autostrăzii Comarnic-Brașov timp de 30 de ani dacă ar fi avut banii, însă adăugând costurile de finanțare, suma urcă la 8,45 miliarde euro.

Comarnic-Brașov pe hârtie de peste un deceniu

Istoria Autostrăzii Zăpezii a început în anul 2004. Atunci s-a încercat construirea șoselei în parteneriat public-privat. În decembrie 2005, ministrul Transporturilor de la acea vreme, Gheorghe Dobre, anunța că lucrările ar putea începe în 2007, finanțarea fiind asigurată de către instituții financiare internaționale. Prețul mediu pentru kilometru de autostradă era estimat la 10-12 milioane de euro.

În 2006, Comarnic-Brașov se afla în continuare pe lista ministrului Dobre ce cuprindea principalele proiecte noi de infrastructură, alături de reconstrucția autostrăzii București-Pitești, lărgirea centurii București și construcția pasajului peste calea ferată la Otopeni.

Spre finele lui 2007, la licitația pentru concesionarea autostrăzii nu puteau participa firme din țara noastră, decât dacă se asociau cu companii din străinătate, totul din cauza condițiilor puse. Se cereau la acea vreme ofertanți care să aibă o cifră medie de afaceri de peste 500 de milioane de euro pe an, care să demonstreze că în ultimii cinci ani participaseră la cel puțin două proiecte similare în valoare de 200 de milioane de euro fiecare. Directorul General al CNADNR, Mihai Grecu, spunea că aceste condiții erau necesare pentru că Autostrada Zăpezii era al doilea mare proiect de construcție a unei autostrăzi, după Bechtel. Tot el estima, totodată, că în primăvara lui 2008 urmau să fie desemnați câștigătorii licitației. La acel moment, autostrada urma să aibă o lungime de 58 de kilometri și peste 50 de pasaje și viaducte, potrivit Mediafax.

Câteva zile mai târziu, ministrul Transporturilor de la acea vreme, Ludovic Orban, spunea că lucrările la tronsonul Comarnic-Brașov vor începe în toamna lui 2008. „Până la 1 iunie vom semna contractul pentru tronsonul Comarnic-Brașov, care va fi realizat prin concesiune, în toamnă urmând să înceapă execuția lucrărilor”, explica el. Licitația pentru desemnarea constructorului a fost însă amânată de pe 24 decembrie pe 15 ianuarie, din cauza mai multor solicitări făcute de companiile care intenționau să participe.

Licitația a fost amânată însă din nou, pentru finalul lunii ianuarie. Până la noul termen, 12 consorții și-au depus ofertele. Printre acestea se numărau austriecii de la Strabag, în varianta Astrada Concessions-Strabag, dar și francezii și grecii de la Consorțiul Vinci Concessions-Aktor Concessions-Vinci Construction Grands Projets-Aktor. Valoarea contractului de construcție, plus costurile de întreținere și operare pe 25 de ani a tronsonului de autostradă, erau estimate la 3,33 miliarde de euro, cu TVA. Prețul pe kilometru se apropia de 60 de milioane de euro.În noiembrie 2008, reprezentanții ministerului de resort anunțau că până la finele anului va fi ales constructorul pentru Autostrada Zăpezii și că lucrările urmau să înceapă în vara lui 2009. Termenul final de selectare a constructorului a fost amânat însă până în februarie 2009. Atunci s-au primit oferte din parte consorțiilor Vinci Concession-Aktor Concession-Vinci Construction Grand Projets-Aktor, Bilfinger&Berger și Porr și din partea asocierii Strabag AG-Egis Projects-Eurovia Construct International-Housing&Construction Holding. La finele lunii aprilie, selecția constructorului a fost amânată din nou. Ministrul Radu Berceanu anunța, totodată, că începerea lucrărilor de construcție va începe în februarie 2010 și va dura patru ani.

În luna mai este ales în cele din urmă constructorul. Este vorba despre consorțiul format de francezii de la Vinci și de grecii de la Aktor. Austriecii de la Strabag contestă însă rezultator licitației, dar contestația este respinsă în instanță. În iulie se anunță deja că semnarea contractului pentru Comarnic-Brașov va fi făcută în luna următoare, dar totul se amână până la sfârșitul anului.

Se mai face o încercare în ianuarie 2010, premierul de atunci – Emil Boc- anunțându-și prezența la semnarea contractului de concesiune pentru tronsonul Comarnic-Brașov. Contractul este semnat, iar ministrul Berceanu anunță deja taxa de utilizare a autostrăzii. Aceasta urma să fie de circa un euro pe autoturism. În luna martie, reprezentanții BEI anunțau că negocierile pentru finanțarea construcției autostrăzii nici nu începuseră, pentru ca în aprilie Vinci-Aktor să renunțe la contract. Termenul de finalizare al Autostrăzii Zăpezii era chiar 2014.

Câteva luni mai târziu, Ministerul Transporturilor își anunța intenția de a scoate din nou la licitație tronsonul Comarnic-Brașov.

În 2011, Comarnic-Brașov se afla pe lista proiectelor de investiții publice propuse pentru realizare prin parteneriat public-privat. În februarie 2012, ministerul de resort anunța că vrea să revizuiască studiul de fezabilitate pentru proiectul abandonat în 2010. Ulterior, s-a organizat și o licitație în acest sens, contractul fiind estimat la 23,6 milioane de lei, fără TVA, suspendată însă de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) din cauza unor probleme legate de documentația pentru atribuirea contractului. Licitația este blocată pentru a doua oară în septembrie 2012.

În 2013, premierul Victor Ponta spunea că s-a săturat de „șmecherile” șefului CNSC, că acesta a blocat din nou licitația. Reprezentanții consiliului dezmint afirmațiile lui. Ponta susține, ulterior, că nu va mai candida la parlamentare dacă autostrada Comarnic-Brașov nu va fi executată. „Pe 28 februarie se anunță precalificarea probabil pentru București-Brașov, nu e Comarnic-Brașov. Dacă nu este gata până în 2016, nu mai candidez. Am un fix cu Comarnic-Brașov și cu Pitești-Craiova”, spunea el în luna februarie.

Tot în aceeași lună, cei de la CNADNR au primit o serie de oferte pentru Comarnic-Brașov de la o companie din China și de la trei asocieri de firme. Printre ofertanți se aflau din nou cei de la Vinci și cei de la Aktor, care renunțaseră la proiect cu trei ani în urmă.

În luna mai, ministrul delegat Dan Șova anunța că tronsonul de autostradă va fi gata până la alegerile din 2016. Câteva luni mai târziu spunea că se va semna contractul pentru construcția Autostrăzii Zăpezii pe 30 octombrie 2013. Termenul pentru depunerea ofertelor este amânat, însă, la cererea constructorilor, până pe 15 noiembrie. Tot Șova anunța, spre finalul lui noiembrie, că BEI, BERD și BM sunt interesate să finanțeze acest proiect de infrastructură, cu lucrări estimate de această dată la 1,2-1,3 miliarde de euro și că desemnarea câștigătorului se va face în noiembrie. El promitea, totodată, că lucrările urmau să înceapă în aprilie 2014. În cele din urmă, CNADNR selectrează consorțiul Vinci-Aktor-Strabag, iar Ponta îi transmite lui Șova că în aprilie 2014 trebuie „să se urce pe excavator sau pe buldozer” și să înceapă lucrările de construcție la Autostrada Zăpezii.

La începutul lui 2014, premierul Victor Ponta anunța că autostrada Comarnic-Brașov, acum cu cinci kilometri mai scurtă decât în proiectul inițial, va fi finalizată în 2017, iar taxa pentru utilizarea ei va fi de 5,7 lei plus TVA. În iulie, CNADNR punea deja întârzierea începerii lucrărilor de construcție pe seama procesului „laborios” de obținere a finanțării, iar ministrul transporturilor, Ioan Rus, anunța că autoritățile vor stabili în toamnă dacă sunt întrunite condițiile de semnare a contractului în concesiune.