România, acționată în judecată de Comisia Europeană. „Nu a adoptat un plan privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale”

„Comisia Europeană trimite România în fața Curții de Justiție a UE pentru că nu a adoptat un plan de urgență în temeiul Regulamentului (UE) nr. 994/2010 privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale. Regulamentul are ca obiectiv garantarea faptului că statele membre sunt bine pregătite pentru a face față unor eventuale întreruperi ale aprovizionării. În acest scop, statele membre trebuie să elaboreze, printre altele, planuri de urgență și să le notifice Comisiei Europene. Un plan de urgență stabilește măsurile și procedurile care intră în vigoare în cazul întreruperii aprovizionării cu gaze și care sunt bine coordonate cu statele membre vecine”, potrivit unui comunicat al Executivului european.

Comisia precizează că statele membre au avut obligația de a adopta aceste planuri până la data de 3 decembrie 2012.

În noiembrie 2013, CE a a trimis României o scrisoare de punere în întârziere deoarece aceasta nu a adoptat un plan național de urgență. În noiembrie 2014, Comisia a emis un aviz motivat, deoarece România era încă în neconformitate cu regulamentul privind securitatea aprovizionării cu gaze. Planul de urgență încă nu a fost adoptat și acest lucru poate afecta capacitatea României de a face față unei posibile situații de criză.

Regulamentul UE privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale creează un indicator comun pentru a evalua amenințările grave la adresa securității aprovizionării cu gaze, indicator cunoscut sub numele de N-1. Acesta se referă la situația în care o instalație de gaze națională foarte importantă, cum ar fi o instalație de producție sau o conductă, nu mai funcționează.

Totodată, el definește standardul de aprovizionare pe care țările din UE trebuie să se pregătească să îl respecte, chiar și în cazul unei întreruperi precum N- 1. Acest standard prevede că țările trebuie să fie în măsură să asigure cel puțin 30 de zile de aprovizionare cu gaze pentru gospodăriile private și alți consumatori vulnerabili, cum ar fi spitalele.

Prin acest regulament, statelor membre li se solicită să desemneze o autoritate responsabilă în mod specific pentru aprovizionarea cu gaze, iar această autoritate trebuie să creeze un plan de acțiune preventiv care să evalueze riscurile legate de aprovizionare și să propună măsuri preventive, cum ar investițiile în conducte noi.

De asemenea, autoritatea responsabilă trebuie să elaboreze planuri de urgență pentru a face față unei crize. Aceste planuri ar trebui să includă proceduri specifice aplicabile în cazul unei întreruperi și să descrie modalitățile de coordonare cu alte autorități naționale.