„Cel mai trist om din lume e clovnul, se știe. Și când clovnul se apucă să râdă de el însuși și de viața lui cea tristă, lumea din jur e nelămurită: ar trebui să râdă împreună cu el? Să ceară banii înapoi pe bilet? Să-l huiduie gros? Cu Dovală Gi, comediantul care face stand-up în romanul lui David Grossman, nu râde mai nimeni – poveștile lui, amintiri înspăimântate ale celei mai lungi călătorii pe care a făcut-o copilul care a fost, îngheață zâmbetul pe buze și țintuiesc spectatorul pe scaunul incomod al barului unde a venit ca fraierul, așteptându-se la niște bancuri”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX de editura Polirom.
Romanul „Un cal intră într-un bar”, apărut în colecția „Biblioteca Polirom”, în traducere din limba ebraică de Gheorghe Miletineanu, nu este nici pe departe o carte care se citește dintr-o singură suflare, cum spune Dovală bancurile cu melcul, țestoasa și papagalul. Dimpotrivă: din când în când, tristețea peste care s-a lipit strâmb masca hohotului de râs e copleșitoare, dătătoare de ghem în stomac și pauză de lectură. Dovală se face bucăți la microfon, în fața stimatului spectator: mitraliază bancuri, mai bune ori mai proaste, râde de el însuși, se înjură, își cară pumni, se umple de sânge. Stimatul spectator hohotește cât hohotește, până nu mai înțelege nimic din amețitorul râsu’-plânsu” de sub reflectoare. Dar Dovală continuă: poate doar așa, râzând cu lacrimi, ajunge și el să priceapă ce a trăit.
„David Grossman surprinde cu o lecție profundă despre mecanismele emoției și, în același timp, spune o poveste de o frumusețe ce-ți dă fiori”, a scris ziarul El PaÃs.
David Grossman, născut în 1954, este unul dintre cei mai importanți autori israelieni, cunoscut comentator al politicii Israelului față de Palestina și militant pentru recunoașterea Palestinei ca stat. A studiat filosofie și teatru la Universitatea Ebraică din Ierusalim, iar, după ce și-a încheiat stagiul militar obligatoriu, a lucrat la postul de radio Vocea Israelului. A publicat mai multe cărți de ficțiune și câteva de reportaje și interviuri. Printre romanele sale se numără „Copii în zigzag” (1994), „Cineva cu care să fugi de acasă” (2000), „Până la capătul pământului” (2008, distins în 2009 cu premiul Albatros, acordat de Fundația Günter Grass) și „Căderea din timp” (2014), ultimele două fiind traduse și la editura Polirom. Printre numeroasele distincții primite de autorul israelian se numără premiul Bernstein pentru roman (1985, 1993), premiul Sapir (2001), premiul Bialik pentru literatură (2004), premiul JQ-Wingate (2004, 2011) și premiul Médicis étranger (2011).
David Grossman este doctor honoris causa al Universității Catolice Leuven din Belgia și cavaler al Ordinului Artelor și Literelor, titlu acordat de Ministerul Culturii din Franța. Volumele lui Grossman au fost traduse în peste 30 de limbi.