Oamenii de știință din România au făcut o descoperire care confirmă o teorie mai veche despre evoluția omului

Așa cum se știe deja, aproape toți oamenii din zilele noastre au în ei puțin din ADN-ul neanderthalienilor. Pentru toți oamenii din lume, cu excepția populațiilor subsahariene, între 1% și 3% din ADN-ul lor provine de la omul de Neanderthal, un „verișor” care a dispărut în urmă cu circa 39.000 de ani.

Oamenii de știință au anunțat luni că un maxilar uman descoperit pe teritoriul României, aparținând unui bărbat care a trăit în urmă cu aproximativ 40.000 de ani, oferă cea mai consistentă dovadă a încrucișărilor cu neanderthalienii ce a fost observată vreodată la un membru al speciei noastre (Homo sapiens).

Analizele indică, de asemenea, faptul că împerecherile cu omul de Neanderthal s-au produs mult mai recent decât se credea până acum.

POLITICĂ CNA sesizează Parchetul General cu privire la AGRESIUNEA Dianei Şoşoacă asupra Presei

00:03

VIDEO Emil Străinu: „Papa e un diavol cu trei rânduri de coarne. A făcut preoți femei, nu poți să schimbi niște tabuuri”

23:53

„Am arătat că unul dintre primii oameni moderni care au ajuns în Europa avea un strămoș neanderthalien, care trăise cu doar 4-6 generații înaintea lui în arborele genealogic al familiei sale”, a declarat Svante Pääbo, profesor de genetică la Institutul Max Planck de Antropologie Evolutivă din Germania, coordonatorul studiului.

„Acel om avea în el mai mult ADN de neanderthalian decât oricare om modern cunoscut din zilele noastre sau din trecut”, a adăugat el.

Potrivit cercetătorului David Reich, specialist în genetică la Universitatea Harvard, între 6% și 9% din genomului acelui individ provenea de la un strămoș neanderthalian.

Studiul, publicat în revista Nature, arată faptul că specia noastră s-a împerechiat cu omul de Neanderthal și în Europa, nu doar în Orientul Mijlociu, așa cum se credea anterior.

Cercetări anterioare au sugerat faptul că acele încrucișări s-au produs în urmă cu 50.000 – 60.000 de ani, înainte ca specia noastră (Homo sapiens) să plece din Africa și să ajungă în Europa, Asia și în celelalte regiuni ale lumii.

„Oamenii moderni au ajuns în Europa în urmă cu 43.000 de ani, iar neanderthalienii au dispărut în urmă cu 39.000 de ani”, a spus profesorul Reich.

Autorii noului studiu spun că neanderthalianul care s-a aflat printre strămoșii bărbatului decedat în Peștera cu Oase din România a trăit înainte de acesta cu cel mult 100-150 de ani.

Potrivit profesorului Reich, analizele genetice au arătat că acel individ, un vânător-culegător, provenea dintr-o „populație de pionieri” care au ajuns în Europa, dar care nu au contribuit prea mult la zestrea genetică a europenilor din zilele noastre.

„Acesta este un aspect interesant, pentru că înseamnă că Europa nu a fost ocupată în mod continuu de aceleași linii de populații după primele valuri migratorii ale omului modern”, a spus profesorul Reich.

Omul de Neanderthal, cu un fizic robust și o frunte mare și înaltă, a prosperat în Europa și Asia din urmă cu 350.000 de ani până în urmă cu 40.000 de ani și a dispărut în perioada care a urmat după sosirea lui Homo sapiens în acele regiuni.

În ciuda reputației unui „verișor încet la minte”, oamenii de știință spun că omul de Neanderthal era extrem de inteligent, așa cum o dovedesc metodele sale de vânătoare complexe, folosirea probabilă a limbajului articulat și a obiectelor cu funcții simbolice, dar și utilizarea sofisticată a focului.

Maxilarul găsit în România a fost descoperit în anul 2002 în Peștera cu Oase din județul Caraș-Severin. Precedentele încercări de extragere a unor mostre de ADN nu au avut succes, însă acest lucru a fost în cele din urmă posibil grație unor tehnologii de ultimă generație.