Legea Big Brother, girată de Iohannis, aviz favorabil în unanimitate, FĂRĂ DEZBATERI

Când președintele girează un proiect de lege, în Parlament nu mai este nevoie de dezbateri. Cel puțin așa au gândit senatorii juriști, care au avizat, marți, proiectul de lege „Big Brother”, cunoscut tehnic ca cel privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice.

Mai exact, este vorba despre proiectul elaborat de Administrația Prezidențială și convenit de președintele Klaus Iohannis și liderii partidelor parlamentare, în urma consultărilor de la Cotroceni de la începutul lunii mai.

Astfel, inițiativa a fost semnată de toți liderii partidelor, Victor Ponta, Vasile Blaga, Alina Gorghiu, Gabriel Oprea, Daniel Constantin, Kelemen Hunor și Varujan Pambuccian.

„Această inițiativă nu vizează legea securității cibernetice și nici Legea 82/2012 privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și de furnizorii de servicii de comunicație electronice destinate publicului, care a fost declarată neconstituțională. Proiectul convenit astăzi urmărește să ofere garanții suplimentare pentru protejarea datelor personale și a dreptului la viață privată și să aducă o serie de clarificări pentru a elimina riscurile de abuz. Astfel, accesarea datelor cu caracter personal poate fi realizată doar într-un cadru precis delimitat, de către instanța de judecată sau numai cu autorizarea prealabilă a judecătorului. Acest principiu a fost cerut și de către reprezentanți ai societății civile și împărtășit de toți actorii implicați. Președintele României, domnul Klaus Iohannis, și-a exprimat speranța că acest proiect, care este rezultatul unui efort comun, va fi aprobat de Parlament și a subliniat, încă o dată, faptul că într-o societate democratică, securitatea, respectarea legii și libertatea trebuie puse în acord”, a transmis, la începutul lunii mai, Administrația Prezidențiale.

Din acest motiv, proiectul de lege a primit aviz favorabil în doar câteva zeci de secunde, fără niciun fel de dezbatere. Senatul este, în acest caz, prima Cameră sesizată, urmând ca proiectul să ajungă, ulterior, pentru votul final, pe masa deputaților.

Ce prevede proiectul legii „Big Brother”

O primă modificare este referitoarea la stabilirea unui termen clar de maximum 3 ani în care furnizorul unei rețele de comunicații electronice trebuie să șteargă sau să anonimizeze datele.

„Datele de trafic referitoare la abonați și la utilizatori, prelucrate și stocate de către furnizorul unei rețele publice de comunicații electronice sau de către furnizorul unui serviciu de comunicații electronice destinat publicului trebuie să fie șterse sau transformate în date anonime atunci când nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări, dar nu mai târziu de trei ani de la data efectuării comunicării”, se arată în proiectul trimis de Iohannis la Parlament. De asemenea, „prelucrarea datelor de trafic efectuată în scopul stabilirii obligațiilor contractuale ce privesc abonații serviciilor de comunicații cu plata în avans este permisă până la împlinirea unui termen de trei ani de la data efectuării comunicării”.

O altă modificare clarifică modalitatea de acces la date, modalitate care fusese reglementată prin legea securității cibernetice, declarate neconstituțională, în lipsa unui mandat de la judecător și a unor temene clare.

În noul proiect, accesul la date de către autorități se face „la solicitarea instanțelor de judecată sau la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii, furnizorii de rețele publice de comunicații electronice destinate publicului și furnizorii de rețele publice de comunicații electronice pun la dispoziția acestora de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului și datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la protecția datelor cu caracter personal”. Solicitările care sunt făcute de organele de stat cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale sunt supuse prevederilor legii 51/1991 privind siguranța națională.

O nouă prevedere precizează că „datele de trafic, datele de identificare a echipamentului și datele de localizare solicitate conform alin 1 nu fac obiectul ștergerii sau anonimizării de către furnizori, atunci când solicitarea formulată în temeiul alineatului 1 este însoțită de o notificare cu privire la necesitatea menținerii lor, în scopul identificării și conservării probelor sau indiciilor temeinice, în cadrul investigațiilor pentru combaterea infracțiunilor sau în domeniul apărării și securității naționale, atât timp cât subzistă motivele care au stat la baza solicitării, dar nu mai mult de cinci ani de la data solicitării sau, după caz, până la pronunțarea unei hotărâri definitive a instanței de judecată”.

Un ultim paragraf face referire la faptul că „instanțele de judecată, organele de urmărire penală sau organele de stat cu atribuții în domeniu apărării și securității naționale notifică furnizorilor încetarea motivelor care au stat la baza solicitării sau, după caz, pronunțarea unei hotărâri judecătorește definitive”.

CITEȘTE AICI PROIECTUL DE LEGE INTEGRAL