Cele două sesizări au fost discutate, miercuri, de CC și respinse ca inadmisibile.
Curtea Constituțională a cerut, în 15 iunie, un punct de vedere Biroului Permanent al Senatului la sesizarea făcută de 36 de senatori, referitor la neconstituționalitatea hotărârii din 2 iunie, privind respingerea cererii de încuviințare a reținerii și arestării preventive a senatorului Dan Șova, în dosarul „Turceni – Rovinari”.
„Am trimis o scrisoare Curții Constituționale, care ne-a solicitat un punct de vedere în legătură cu sesizarea unor membri ai Senatului vizavi de votul pentru respingerea cererii de încuviințare a reținerii și arestării senatorului Dan Șova. A fost însușit acest punct de vedere. Punctul de vedere spune foarte clar că a fost corect din punct de vedere procedural și că ne-am înscris în opinia Senatului în lucrurile pe care le-a solicitat Curtea Constituțională în decizia cu privire la o altă hotărâre declarată neconstituțională în aceeași situație”, declara atunci vicepreședintele social-democrat al Senatului, Cristian Dumitrescu.
Președintele Comisiei juridice a Senatului, senatorul PNL Cătălin Boboc, anunța în 8 iunie că a fost depusă o nouă contestație în cazul votului pentru Dan Șova.
„Șova ar trebui, ca orice cetățean simplu, să meargă în fața unei instanțe, iar aceasta să se pronunțe asupra cererilor Parchetului”, spunea Boboc.
În 25 martie, Senatul a constatat că cererea Direcției Naționale Anticorupție de încuviințare a reținerii și arestării preventive a senatorului Dan Șova, care a primit 79 de voturi „pentru” și 67 „împotrivă”, nu întrunește condițiile legale.
PNL a sesizat, în 23 aprilie, Curtea Constituțională, arătând că „Senatul trebuia să-și asume decizia prin care încuviințează ori nu reținerea și arestarea preventivă a senatorului în cauză”.
Liberalii precizau în sesizare că Hotărârea Senatului nr. 32 din 25 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial din 22 aprilie, prin care Senatul constată că nu au fost întrunite condițiile cerute de articolul 24 alineatul 4 din Legea 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor și de articolul 173 din Regulamentul Senatului, pentru a încuviința reținerea și arestarea preventivă a domnului senator Dan Șova, este neconstituțională.
În 6 mai, Curtea Constituțională a admis sesizarea PNL și a stabilit, cu majoritate de voturi, că Hotărârea Senatului din 25 martie în cazul lui Dan Șova este neconstituțională, întrucât a fost adoptată în temeiul unor dispoziții legale și regulamentare, care contraveneau prevederilor articolului 76 alineatul 2 din Constituție.
După hotărârea Curții Constituționale, conducerea Senatului a decis reluarea votului în plen.
În 2 iunie, Senatul a respins cererea DNA de încuviințare a reținerii și arestării preventive a lui Dan Șova, fiind înregistrate 66 de voturi „pentru” și 72 „împotrivă”.
Senatorul Dan Șova, autosuspendat din PSD din cauza verificărilor procurorilor anticorupție, este urmărit penal în dosarul privind acte asimilate corupției săvârșite la companiile energetice Turceni și Rovinari, în legătură cu încheierea unor contracte de asistență juridică.
Șova, cercetat sub control judiciar, este acuzat de fals în înscrisuri, evaziune și spălare de bani, precum și complicitate la abuz în serviciu, cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, după ce în perioada 2007-2008 firma „Șova și Asociații” a încheiat trei contracte de asistență juridică cu complexele Turceni și Rovinari, în urma cărora acestea ar fi fost prejudiciate cu aproape 3,5 milioane de lei.
În același dosar este urmărit penal și premierul Victor Ponta, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată și spălarea banilor, fapte pe care le-ar fi săvârșit în perioada în care era avocat.
DNA a cerut Camerei Deputaților să avizeze urmărirea penală pe numele premierului și pentru conflict de interese, însă solicitarea a fost respinsă de către deputați, în 8 iunie.
PNL a mai sesizat la CC desființarea Inspecției Muncii și Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială și înființarea Agenției Naționale pentru Inspecția Muncii și Securitate Socială, prevăzute în Legea de aprobare a OUG 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative, adoptată în 26 mai de Senat.
„Prin această ordonanță de urgență, Guvernul desființează Inspecția Muncii și Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, iar în locul acestora va fi formată, prin comasare, o structură unică, denumită Agenția Națională pentru Inspecția Muncii și Securitate Socială, în subordinea Ministerului Muncii. Toate acestea fără a exista un aviz al Curții de Conturi, ca garanție tehnică în luarea deciziilor politice. Desființarea Inspecției Muncii nu are caracter de urgență și, mai mult, în loc să îmbunătățească activitatea din domeniile relațiilor de muncă, securității și sănătății în muncă și supravegherii pieței, o supune controlului guvernamental și schimbărilor politice”, au precizat semnatarii sesizării.
În sesizare, semnată de 78 de deputați liberali, se arată că dispozițiile articolului 5 din OUG 86/2014 încalcă alineatele 1, 4 și 6 ale articolului 115 din Constituție, potrivit cărora delegarea legislativă către Guvern este permisă doar în domenii care nu constituie obiectul legilor organice, iar ordonanțele de urgență pot fi adoptate „numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, neputând afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție”.
Deputații PNL consideră că Guvernul nu a respectat principiul separației și echilibrului puterilor, în condițiile în care alineatul 4 al articolului 1 din Constituție prevede că „statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor – legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației constituționale”. Mai mult, potrivit deputaților PNL, a fost încălcat și alineatul 2 al articolului 117 din Constituție, care prevede că „Guvernul și ministerele, cu avizul Curții de Conturi, pot înființa organe de specialitate, în subordinea lor, numai dacă legea le recunoaște această competență”.
„Așadar, în cazul OUG 86/2014, Guvernul și-a depășit limitele delegării prevăzute de Constituție, fiind vorba de o imixtiune nepermisă în competența legislativă a Parlamentului”, se mai arată în sesizare.
Senatul a adoptat OUG 86/2014 în 26 mai, după ce Camera Deputaților a adoptat-o tacit în 18 februarie. Atunci, deputații liberali au inițiat o moțiune simplă pe acestă temă la adresa ministrului muncii Rovana Plumb, intitulată „PSD guvernează la negru, totul pentru PSD, nimic pentru cetățeni”, care a fost respinsă.