Condițiile din închisori și abuzuri ale Poliției, în raportul Departamentului de Stat

Condițiile din închisorile românești au continuat să fie grele și să nu respecte standardele internaționale, se arată în raportul Departamentului de Stat american pe anul 2014, privind „Practici în materie de drepturile omului”.

În ceea ce privește condițiile fizice din închisori, suprapopularea a reprezentat o problemă, în unele penitenciare, nu s-a respectat suprafața standard de 4 m² per deținut, conform recomandărilor Comitetului pentru Prevenirea Torturii al Consiliului Europei. Unele închisori au oferit acces insuficient la servicii medicale, iar hrana a fost de proastă calitate și insuficientă. În unele închisori nu au existat încălzire și ventilație adecvate și iluminatul a fost insuficient.

În plus, potrivit presei si ONG-urilor, în unele cazuri persoanele încarcerate și-au agresat și abuzat colegii de celulă, se mai spune în raport.

Conform raportului anual al Administrației Naționale a Penitenciarelor, 102 persoane au decedat în închisoare în 2013, 26 dintre acestea suferind o moarte violentă. Într-unul dintre cazuri, cel al morții lui Cătălin Resmovici, survenită la sfârșitul anului 2013, autoritățile au declarat că decesul a survenit în urma unei supradoze, în timp ce familia acestuia a susținut că trupul prezenta urme de violență, inclusiv dinți sparți, un braț rupt și răni grave la cap. Familia a depus o plângere penală în luna ianuarie 2014. Membrii familiei au declarat presei în februarie 2014 că, deși au depus mai multe plângeri penale, autoritățile de resort le-au ignorat și nu au început o ancheta. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a răspuns că acest caz nu este de competența sa.

Pâna la mijlocul lunii iunie, Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat România în 11 cazuri pentru condițiile neadecvate și tratamentele inumane și degradante din închisori.

Totodată, în cursul anului, autoritățile au anchetat 189 de ofițeri de poliție pentru posibile încălcări ale drepturilor omului. Un ofițer a fost sancționat cu amendă administrativă, unul a primit amenda penală, alți 127 de ofițeri au fost exonerați, iar nouă trimiși în judecată, unul fiind condamnat pentru purtare abuzivă. Anchetele continuă în celelalte cazuri, mai notează sursa citată.

În seara zilei de 4 martie, polițiștii de la Secția 10 din București l-au ridicat pe Daniel Gabriel Dumitrache, un tânar rom de 26 de ani, și l-au dus la secție, pentru încasare de taxe ilegale de parcare. Polițiștii le-au spus apoi membrilor familiei că Dumitrache a murit la scurt timp după miezul nopții, fără a le oferi detalii suplimentare. Rudele au susținut că erau vânătăi pe corpul decedatului. La trei zile dupa moartea lui Dumitrache, Poliția a emis un comunicat de presa în care se susținea că acestuia i s-a făcut rău la secție și, deși a primit îngrijiri medicale, a decedat la scurt timp. Conform comunicatului, corpul său nu prezenta urme de violență. Potrivit raportului medicului legist, cauza morții lui Dumitrache a fost o ruptură de splina. Dupa o ancheta internă, Poliția l-a arestat pe ofițerul George Ștefan Isopescu pentru loviri sau vătămări cauzatoare de moarte. Conform presei, Isopescu a fost eliberat în iunie sub control judiciar si mutat la o altă secție. La sfârșitul lunii octombrie, cazul era în continuare pe rol.

În decembrie 2013, autoritățile l-au acuzat pe ofițerul de poliție George Bogdan Grigoraș de omor calificat pentru împușcarea unui bărbat din satul Țapu (județul Sibiu) în 2013. La mijlocul lunii noiembrie, cazul era încă pe rol.

Șeful Poliției din Piatra Neamț a demisionat, în martie, după ce a fost surprins de camerele de supraveghere din secție în timp ce lovea o fată de 14 ani cu pumnii și cu picioarele. Anchetarea sa era încă în curs la sfârșitul lunii octombrie. Totodată, s-a început anchetarea ofițerului de poliție care fusese de serviciu în ziua incidentului, sub suspiciunea că a făcut publică înregistrarea.

În plus, au existat acuzații că Poliția se folosește de prerogativa de a conduce la secție, fără vreun mandat, persoanele care pune în pericol alte persoane sau liniștea publică, pentru a le reține timp de până la 24 de ore. Persoanele nefiind oficial reținute sau arestate, autoritățile au considerat că dreptul la asistență juridică nu se aplică în acest caz. Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a criticat această prevedere, susținând că permite abuzuri.