Conducerea BCE se întrunește în ședință extraordinară pentru Grecia

Problema principală este programul ELA (Emergency Liquidity Assistance) al BCE prin intermediul căruia băncile elene primesc împrumuturi de la Banca Greciei, pentru a compensa retragerile masive de depozite.

La sfârșitul săptămânii trecute, finanțarea primită de băncile elene prin intermediul ELA se ridica la aproape 89 de miliarde de euro

Pentru a beneficia de fonduri, băncile trebuie să fie solvabile și să dețină garanții corespunzătoare. Întrucât băncile dețin obligațiuni de stat și depind de garanții din partea statului, respectarea condițiilor devine incertă, dacă Guvernul nu își va plăti datoriile către creditori.

Consiliul guvernatorilor este organismul decizional al BCE și este format din șefii băncilor centrale din cele 19 state din zona euro, între care reprezentantul Băncii Greciei, Yannis Stournaras, și cei șase membri ai board-ului executiv

Pentru oprirea sau limitarea finanțării prin programul ELA este nevoie de o majoritate de două treimi.

BCE ar putea decide că unele sau toate băncile din Grecia vor mai fi solvabile pentru o perioadă și să le prelungească accesul la ELA.

Actualul program de susținere financiară de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai trebuie să primească 7,2 miliarde de euro, expiră pe 30 iunie, iar Guvernul trebuie să plătească în aceeași zi 1,6 miliarde de euro către FMI. Cu toate că este improbabil, din punct de vedere tehnic mai este timp pentru un acord de ultim moment cu creditorii. Discuțiile cu creditorii au eșuat după ce premierul elen Alexis Tsipras a convocat un referendum privind măsurile de austeritate cerute de zona euro și FMI, pe 5 iulie.

Practic, chiar și la actualul nivel al fondurilor din partea ELA Guvernul ar putea fi nevoit să impună băncilor controlul capitalului, pentru a preveni retragerile.

Mecanismul Unic de Supraveghere din cadrul BCE este responsabil cu evaluarea solvabilității băncilor, dar decizia finală aparține consiliului guvernatorilor. Dacă va decide că băncile nu mai sunt solvabile, atunci finanțarea prin intermediul ELA va fi oprită.

Decizia ar face ca băncile să nu mai poată onora solicitările clienților pentru retragerile de fonduri și să fie nevoite să rămână închise luni, ceea ce ar obliga Guvernul să impună controlul capitalului.

Potrivit BCE, banca centrală a Greciei impune discount-uri pentru garanțiile acceptate în schimbul împrumuturilor, pentru a se proteja de pierderi, dar cele cunoscute sub numele de haircut nu s-au schimbat prea mult.

Dacă BCE va decide majorarea acestor discount-uri, pentru a reflecta probabilitatea sporită ca băncile să nu ramburseze împrumuturile, faptul ar limita practic accesul la programul ELA, ceea ce ar duce la controlul capitalului.

Banca britanică Barclays a calculat că băncile ar putea accesa alte 29 de miliarde de euro, în baza garanțiilor deținute și presupunând că discounturile aplicate garanțiilor, care nu sunt publice, sunt în medie de 48%.

Dacă aceste discount-uri vor crește la 60%, buffer-ul de garanții ar fi practic anulat.

BCE ar putea înăspri cerințele de garanții, dacă va decide că unele active nu mai pot fi folosite ca garanții din cauza calității slabe.

Băncile elene dețin titluri de Trezorerie pe termen scurt în valoare de circa 9 miliarde de euro, pe care le rostogolesc, fapt esențial pentru Guvern, care trebuie să plătească salariile și pensiile.

Divizia de supraveghere a BCE a avertizat deja băncile elene să nu crească expunerea la titlurile de Trezorerie, iar instituția le poate cere să își reducă expunerea, pentru a putea primi lichidități.

Consecința ar fi că Guvernul ar rămâne fără fonduri, amplificând riscul de default și colaps financiar.

Dacă BCE ar relaxa condițiile de finanțare a băncilor, pentru a preveni extinderea crizei financiare, ar putea fi acuzată că încalcă propriile reguli, subminând credibilitatea instituției, și, în cel mai rău caz, că încalcă legislația europeană care îi interzice să finanțeze guverne.