Dan Suciu, BNR: „Orice decizie din partea băncilor din Grecia nu vizează bănci din România, efect secundar”

El a afirmat, citat de B1, că băncile s-au pregătit pentru acest eveniment, „cumva așteptat pentru a putea fi preîntâmpinat”, iar băncile din România țin de legislația românească, fiind sub controlul Băncii Naționale a României.

„Depozitele sunt garantate. Pentru cei care au depozite de până la 100.000 euro, sunt garantate printr-o schemă clasică de garantare”, a spus Suciu.

În ceea ce privește „Grexitul”, Suciu spune că acesta este ultimul act și nu va avea loc mâine, iar dacă se va ajunge la ieșirea Greciei din uniunea monetară, vor avea loc schimbări politice, dincolo de cele economice, fiind un proces care durează.

„Tehnic, nu există mecanismul de ieșire. Cert e că de acum intrăm în zone necartografiate, ceea ce, din perspectiva evoluției Greciei, nu e încurajator. Efectele pe piața din România sunt secundare. Nu suntem subiectul acestor probleme, nu suntem în zona euro, putem să privim cu calm, dar cu interes”, a mai spus oficialul BNR.

Europarlamentul PSD Victor Negrescu, membru în Comisia pentru Bugete din Parlamentul European, cere convoarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru evaluarea efectelor crizei din Grecia asupra României, apreciind că intrarea Greciei în incapacitate de plată va afecta economia României.

El amintește, într-un comunicat, că Grecia este al 6-lea investitor în România, cu investiții de aproape 13,5 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 4,5% din totalul capitalului străin adus în economia locală, și apreciază că intrarea Greciei în incapacitate de plată va afecta perspectivele de dezvoltare economică a României, afectând moneda națională și sistemul bancar.

„Președintele României, care reprezintă țara noastră în Consiliu European, trebuie să prezinte public situația românilor, rezultatele negocierilor de la Bruxelles și să convoace CSAT pentru a analiza efectul crizei din Grecia asupra României”, spune europarlamentarul.

El apreciază că există un risc de expunere sau chiar de faliment a celor patru mari bănci elene aflate în România.

Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro din programul de susținere de 240 de miliarde de euro, iar în lipsa fondurilor riscă să intre în incapacitate de plată.

Zona euro se pregătește pentru intrarea Greciei în incapacitate de plată, săptămâna viitoare, după ce a refuzat să prelungească finanțarea țării, în urma anunțului surprinzător al premierului Alexis Tsipras referitor la organizarea unui referendum pe tema propunerilor de reformă ale creditorilor, pe 5 iulie.

Autoritățile de la Atena au solicitat o prelungire cu o lună a programului de susținere financiară care expiră pe 30 iulie, în aceeași zi în care Grecia trebuie să plătească FMI 1,6 miliarde de euro.

Oficialii celorlalte state ale zonei euro au respins însă solicitarea în unanimitate.

Directorul general al FMI, Christine Lagarde, a avertizat într-un interviu la BBC că instituția nu va mai finanța Grecia dacă autoritățile de la Atena nu vor plăti datoria de 1,6 miliarde de euro scadentă pe 30 iunie.

Parlamentul grec a aprobat duminică dimineață planurile premierului Alexis Tsipras de a organiza referendumul pe 5 iulie.