Andrei Cornea la INTERVIURILE GÂNDUL. „Pe lângă moschee, se face și o academie. Astfel de școli islamice au fost și sunt pepiniere de teroriști. Avem nevoie de așa ceva?”

Andrei Cornea a explicat că, în acest moment, nu ar fi nevoie de moschee cu o capacitate de 2.000 de persoane pentru că numărul musulmanilor din București nu este atât de mare. Acesta a subliniat faptul că se pot construi lăcașe mai mici dacă este nevoie, iar cele neautorizate de Muftiatul Musulman din România ar putea fi desființate. Filozoful a mai atras atenția asupra faptului că această construcție, pe lângă care va funcționa și un centru de studii islamice, ar putea atrage în Capitală numeroși studenți musulmani. „Se știe că astfel de școli islamice au fost și sunt pepiniere de teroriști”, spune Cornea. De asemenea, filozoful pune în discuție și faptul că banii vin din Turcia, „un stat care în regimul Erdogan e tot mai interesat de atacul la adresa laicității, de ceea ce unii numesc neootomanism”, subliind că nu înțelege această apropiere de prim-ministrul turc „care duce o politică antiliberală”.

În acest moment, în București există o comunitate de circa 10.000 de musulmani și sunt 18 lăcașe de cult unde pot merge să se roage. În acest context, considerați oportună construirea în Capitală a unei moschei, pe un teren de peste 10.000 de metri pătrați și cu o capacitate de 2.000 de persoane?

Eu nu știu dacă e oportună sau nu, dar nu am înțeles din partea Muftiatului Musulman din România foarte bine oportunitatea. De ce nu se pot construi niște moschei mai mici dacă e nevoie? Am înțeles că există case de rugăciune neautorizate. Foarte bine, de ce nu sunt desființate? Pentru că există și această posibilitate. Pe de altă parte, înțeleg că pe lângă această moschee, se face și o academie.

Ei l-au numit centru de studiere a Coranului.

Serios, asta înseamnă academie islamică. Înseamnă studenți islamici care vin de peste tot, nu numai din România, în mod evident, pentru că nu sunt câteva mii de studenți cât au anunțat numai din România. Acești studenți vor veni la București și vor studia teologie islamică, din foarte multe locuri, inclusiv din țari europene. Nu înțeleg de ce acest lucru trebuie să se întâmple la București. Aceasta este prima obiecție.

Care sunt celelalte?

Mai am o obiecție de faptul că plătește statul turc. Nu înțeleg de ce această combinație cu statul turc, care în regimul Erdogan e tot mai interesat de atacul la adresa laicității, de ceea ce unii numesc neootomanism, afirmarea prezenței turcești în fostele țări aparținând cândva de Imperiul Otoman, și, în general, care duce o politică antiliberală împotriva laicității. Erdogan este un lider autocrat. Nu prea înțeleg de ce trebuie să facem noi combinații cu acest lider.

Construcția unei moschei în București s-a aflat pe agenda premierului turc, care a fost în România în aprilie și a semnat și niște acorduri pentru grăbirea lucrărilor. Mai mult decât atât, președinția turcă a afacerilor religioase are în vedere construcția a peste 100 de moschei în întreaga lume, în 38 de locuri lucrările fiind deja în curs. Cum am putea interpreta acest plan?

Dacă aveți informații corecte, da, cu atât mai mult. Arată că e un plan destul de coerent al Turciei de a recăpăta o anumită influență pe care consideră că a pierdut-o după dezmembrarea Imperiului Otoman. Foarte multe țări își tot reamintesc gloriile trecute. Și Rusia face la fel. Își amintesc tot felul de elemente de pe vremea Ecaterinei celei Mari, de pe vremea lui Petru I. Încearcă și turcii sub regimul Erdogan ceva similar. Nu sunt foarte preocupat de asta, dar cred că nu e momentul potrivit pentru astfel de lucruri și motivul este foarte simplu. Se știe că astfel de școli islamice au fost și sunt pepiniere de teroriști. Avem nevoie de așa ceva?

Și fostul președinte Traian Băsescu declara în urmă cu câteva zile că a construi o moschee și o universitate reprezintă un risc pentru securitatea națională, caracterizând această decizie ca fiind una nesăbuită și poate chiar antinațională. Și Centrul pentru Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului ridică aceeași problemă. Este justificată o astfel de temere?

Da, cred că este justificată în acest sens. Că ar putea ascunde centre de educație islamică chiar fără voia și fără intenția organizatorilor. Ar putea deveni centre de raliere sau de radicalizare a unora dintre studenții veniți aici. Trebuie să admitem că suntem într-o situație privilegiată față de alte țări europene, unde există minorități musulmane puternice și care pun probleme. Ar fi o prostie să negăm existența acestor probleme în numele corectitudinii politice. Noi nu avem astfel de probleme pur și simplu pentru că numărul musulmanilor recent stabiliți în România este mic. Nu cred că este România locul cel mai bun pentru astfel de lucruri.

Și mai poate deranja ceva aici. Faptul că lucrul acesta s-a făcut pe ascuns, așa cum obișnuiește premierul Ponta. Nu s-a discutat, nu a fost o dezbatere. Nu mai spun că populația Bucureștiului nu a fost întrebată. Dar nu a existat nici măcar schița unei discuții asupra unei probleme care preocupă pe toată lumea din Europa: existența unor astfel de centre, problema răspândirii Islamului în diverse forme.

Apropo de Guvern, Muftiul Iusuf Murat a declarat că gestul Executivului român de a atribui terenul pe care urmează să fie construită moscheea vorbește despre respectul și înțelegerea etnică din România și este în același timp un semn al democrației. Dumneavoastră cum interpretați gestul făcut de Guvern, ce mesaj transmite astfel?

Nu vreau să fac prea multe speculații. Am făcut una în articolul meu, întrebându-mă dacă e vreo legătură între dispariția pentru atâta vreme a premierului în Turcia și această Hotărâre de Guvern. Însă am observat că Muftiul face o paralelă între această moschee care va fi construită și cea din Constanța, ctitorită de regele Carol I. E o diferență totuși între cele două. E o mare diferență și e regretabil. Acolo este o moschee care a fost făcută pentru populația autohtonă musulmană turco-tătară din Dobrogrea, care se afla acolo înainte de populația română și a fost colonizată într-o oarecare măsură. Și era firesc să se contruiască o astfel de moschee pentru nevoile lor. În timp ce aici este vorba de o moschee făcută pentru o populație deocamdată nu foarte mare, pentru niște studenți care urmează să vină din alte părți. Unii ar putea zice ‘Ce facem, ne pregătim să avem o imigrație musulmană?”. Nu știu dacă românii ar iubi foarte mult acest lucru. Nu vreau să fiu înțeles ca fiind șovin, dar aș vrea să înțeleg de ce.

Și mai este o diferență la modul de finanțare.

Exact. Moscheea din Constanța a fost finanțată de statul român, în timp ce aceasta va fi finanțată de statul turc, care nu mai e un stat laic, ci un stat cu o predispoziție islamică și cu interese cu totul și cu totul speciale. Eu cred că religia trebuie despărțită de stat fie că vorbim de islamism, fie de creștinism sub diverse forme. Sunt un apărător al laicității.