DETALIUL LEGAL care l-ar putea lăsa pe Victor Ponta fără titlul de doctor. Ministrul Educației: „Poate fi analizată o asemenea propunere”

La o zi după ce Consiliul Național de Etică, din cadrul Ministerului Educației, a stabilit că vicepremierul Gabriel Oprea nu a plagiat în lucrarea sa de doctorat, Universitatea București vine cu o serie de propuneri de modificare a legislației. Cea mai importantă dintre amendamentele specialiștilor se referă la analiza lucrărilor suspecte de plagiat care aparțin demnitarilor. În prezent, aceste sesizări sunt analizate de Consiliul Național de Etică, un organism numit politic, iar Universitatea București consideră că ar trebui analizate de comisiile de etică din cadrul Universităților care au dat titlul academic respectiv.

„Observăm că viața publică, în care mediul academic are partea sa, este tot mai supusă în ultima perioadă unor presiuni, malformări care afectează credibilitatea universității în ansamblu, vulnerabilizează categorii profesionale și pun sub semnul întrebării chestiuni precum de ce demnitarii sunt exceptați de la analiza în cazul plagiatului de către comisiile universitare? De ce sunt scoși în afara cadrului universitar, care le-a certificat titlul de doctor? De ce este posibil ca o persoană aflată în detenție, pentru că publică o lucrare științifică, să primească o reducere a pedepsei cu 30 de zile?”, a subliniat președintele Comisiei de Etică a Universității București, într-o conferință de presă.

Mai exact, Marian Popescu a făcut referire la ordonanța de urgență 28/2011, care a modificat legea 206/2004, privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare. Este vorba despre articolul 4 2 care, la alineatul 3, prevede o excepție de la regula prin care se analizează lucrările suspecte de plagiat.

(3) Se exceptează de la prevederile alin. (1) lit. a) sesizările sau contestațiile care vizează conducători de instituții și unități de cercetare-dezvoltare ori de instituții publice, membri ai consiliilor de administrație, ai comitetelor de direcție, ai consiliilor științifice sau ai comisiilor de etică ale instituțiilor și unităților de cercetare-dezvoltare ori persoane cu funcții de demnitate publică, care sunt analizate direct de Consiliul Național de Etică – articolul 4 2, alineatul 3, OUG 28/2011.

Mai mult, vicepreședintele Comisiei de Etică, profesorul Dumitru Sandu, a declarat că se dorește schimbarea a „ceva ce nu merge” sau „merge prost” și care are efect atât asupra universității, cât și asupra spațiului public.

„S-a creat un mit legat de plagiatul demnitarilor, pe care îl găsești în mass-media cu mare frecvență: «singura instituție abilitată să examineze cazurile demnitarilor este CNE». Nu este așa, sunt două documente de bază – Legea 1/2011, unde nu apare nimic în legătură cu această unicitate a Consiliului Național de Etică (CNE) în rezolvarea problemelor de malpraxis la nivelul demnitarilor și Legea 206/2004”, a spus profesorul universitar.

Ce spune ministrul Educației

Ca răspuns la propunerea venită din partea universitarilor, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat pentru gândul că propunerea acestora de modificare legislativă poate fi analizată.

„Știti cine a introdus Ordonanța 28/2011 privind exceptarea demnitarilor? Ministrul Funeriu. Și a avut și o logică până la un moment dat, pentru că demnitarii nu aveau raporturi juridice cu universitatea în care și-au susținut doctoratul, deci nu puteau să fie sancționați. Și atunci au fost aduși la un consiliu național care avea calea legală să sancționeze aceste cazuri. Din această perspectivă este corectă, însă faptul că a extins de la cercetare la nivelul învățământului superior fără să pregătească atât de bine iată ce roade culegemn astăzi după ordonanța 28/2011″, a spus ministrul.

Ca urmare, Sorin Cîmpeanu susține că se poate lua în considerare revizuirea legislației în privința modului în care sunt analizate suspiciunile de plagiat ale demnitarilor. „În urma experienței acumulare se poate lua în calcul orice revizuire, numai că după cum știți legile nu le schimbă ministrul Educației, dar trebuie să recunosc că OUG 28 a fost inițiată de către Ministerul Educației în anul 2011, de către domnul ministru Funeriu. De ce nu îl întrebați și pe el?”, a spus Cîmpeanu. Ministrul consideră că până ordonanța a avut și consecințe pozitive și unele negative.

„Eu am spus: o parte consider că este justificată, o parte s-a dovedit că nu este justificată. Pe această bază generată de experiența acumulată în ultima perioadă, sigur că și eu consider că poate fi analizată propunerea de modificare în acest sens” , a spus Sorin Cîmpeanu. Ministrul spune că nu a discutat deocamdată cu universitarii.

Rectorul Universității din București: „Săptămâna viitoare vom face un dosar pe care îl înaintăm ministrului”

Mircea Dumitru, rectorul Universității din București, a declarat pentru gândul că nu a discutat despre această propunere cu ministrul, dar săptămâna viitoare îi va trimite un raport pe această temă. „În mod special despre chestiunea asta nu am discutat, am discutat despre întregul context, săptămâna viitoare vom face un dosar pe care îl înaintăm ministrului și vom vedea cine anume dintre parlamentari va putea să facă o propunere pentru că noi nu avem vocație pentru așa ceva, trebuie ca un parlamentar să își asume”, a spus Mircea Dumitru. Rectorul spune că profesorii universitari vor cere sprijinul parlamentarilor pentru schimbarea legislativă.

„Poziția noastră cu încercarea noastră de a obține sprijinul Parlamentului pentru a se schimba legislația în materie a rezultat din discuțiile pe care le-a avut comisia de etică, din consultările pe care le-am avut în consiliul de administrație, pe care le-am avut în senat. Am avut o discuție la Consiliul Rectorilor, am avut o discuție despre decredibilizarea universităților în cadrul Consorțiului Universitaria. O să le transmitem și lor propunerea noastră. Dar ce contează foarte mult este ca cineva din Parlament să susțină această inițiativă”, a conchis rectorul Mircea Dumitru.

Ecaterina Andronescu: Eu nu am nimic împotrivă

Ecaterina Andronescu, președintele comisiei de învățământ din Senat, a declarat pentru gândul că este de acord cu schimbarea modului în care sunt analizate lucrările științifice. Ba mai mult, universitățiile ar trebui nu numai să analizeze suspiciunile de plagiat, dar și să emită titlurile de doctor.

„Eu nu am nimic împotrivă pentru că până la urmă în universitate se găseste o echipă de specialiști care să aibă o abordare știintifică. Și la Consiliul Național de Etică au apelat la specialiști de la universitate atunci când ei nu au avut ei specialiști. În consiliul Național de Etică s-a luat decizia pe baza unui raport pe care o comisie de specialiști l-a înaintat Consiliul de Etică”, a spus Ecaterina Andronescu.

Fostul ministru al Educației arată că s-a ajuns la această situație pentru că titlul de doctor s-a acordat întotdeauna prin ordin de ministru la nivel național. „Eu sincer vă spun că aș merge până acolo încât titlul de doctor să-l acorde universitatea care are școala doctorală și să aibă dreptul să îl retragă, pentru că titlul de doctor pe care îl acordă Universitatea X nu este identic cu titlul de doctor pe care îl dă Universitatea Y. Să-și asume fiecare ceea ce are în propria grădină. Eu o să propun ca titlul de doctor să nu-l mai dea ministrul, ci universitatea, pentru că atât timp cât este dat la nivel național trebuie să găsești o unitate structurală care să judece la nivel național”, a arătat Ecaterina Andronescu.

Cazul lui Victor Ponta

Cel mai răsunător caz de plagiat din România a fost cel referitor la lucrarea de doctorat a premierului Victor Ponta, în 2012, odată cu publicarea primelor informații despre acest subiect în Revista Nature.

Atunci, Consiliu Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), Consiliul la acea dată, a propus, pe 29 iunie 2012, retragerea titlului de doctor a lui Victor Ponta după ce a constat că într-o lucrare de 307 de pagini, 85 erau copiate. Ulterior, CNATDCU a fost desființat, prin ordin de ministru.

În aceeași zi în Monitorul Oficial a fost publicat un Ordin al ministrului Educației, Liviu Pop la acea vreme, prin care se modifică regulamentul CNATDCU, fiind eliminate prevederile referitoare la propunerile făcute de Consiliu în ceea ce privește retragerea calității de conducător de doctorat sau a retragerii titlului de doctor. De asemenea, a fost abrogată și prevederea conform căreia dacă se constată că o teză de doctorat nu respectă „standardele de calitate sau de etică profesională, inclusiv asigurarea originalității conținutului”, conducătorul de doctorat răspunde solidar împreună cu autorul tezei de doctorat, riscând pierderea calității de conducător de doctorat sau de doctor.

După ce Victor Ponta a catalogat decizia de plagiat drept „o execuție mafiotă”, atribuțiile CNATDCU în privința lucrărilor suspecte de plagiat au fost „mutate” la Consiliul Național de Etică, aflat în cadrul Ministerului Educației.

Problema a apărut când au apărut două verdicte contradictorii. În timp ce Consiliul Național de Etică a stabilit, pe 19 iulie 2012, că Victor Ponta nu a plagiat în lucrarea sa de doctorat, Comisia de Etică din cadrul Universității București a stabilit contrariul: Victor Ponta a plagiat.

El a precizat că membrii Comisiei de Etică a Universității București au muncit degeaba și s-au expus gratuit atunci când au stabilit, în 2012, că Victor Ponta a plagiat în teza de doctorat, în condițiile în care prim-ministrul Victor Ponta este în continuare doctor, Ministerul Educației refuzând să-i retragă titlul.

„Consiliul Național de Etică a aruncat praf în ochii comunității academice. (…) Nu au făcut nicio analiză și este absolut regretabil că se întâmplă acest lucru și că au făcut asta și în cazul domnului Victor Ponta. Știm că nu pot fi eradicate corupția și coruperea, iar noi nu facem decât să încercăm să restrângem pagubele”, a mai spus Marian Popescu.

Raportul final al Consiliului Național de Etică, adică organismul numit politic, a fost întocmit după analizarea evaluării realizate de experții desemnați special pentru acest caz. Printre aceștia s-a aflat și Gheorghiță Mateuț, avocatul lui Adrian Năstase, coordonatorul lucrării de doctorat al lui Ponta.

Potrivit analizei făcute de Universitatea București însă, Victor Ponta a plagiat 115 pagini din cele 297, adică o treime din lucrarea sa, „prin preluarea integrală de blocuri de text, de rânduri sau prin inversarea unor blocuri de text în raport cu sursele”.

„S-a creat o situație extraordinară, pagubele de imagine pentru universitatea românească produse de acel caz din 2012 sunt uriașe. Nu exagerez cu nimic”, a conchis Marian Popescu.

La trei ani după episodul referitor la plagiatul lui Victor Ponta, un alt prim-ministru român, interimar de data aceasta, a fost suspect de plagiat. Într-un timp record, de aproape două săptămâni, Consiliul Național de Etică a stabilit că nici în cazul lui Gabriel Oprea, actual vicepremier și ministru de Interne, nu a plagiat.

Lucrări științifice din închisoare

În plus, Universitatea București propune și regimul lucrărilor redactate de persoane aflate în detenție. Președintele Comisiei de Etică din cadrul acestei universități a dat exemplul lui Geroge Copos, care a fost eliberat din închisoare mai repede cu 150 de zile, pe motiv că a scris cinci lucrări științifice.

„Am observat că este imperfect cadrul legal existent. Imperfecțiunea majoră se referă la modul în care este stabilit caracterul științific al unei lucrări. Elementele de legislație privind executarea pedepsei prevăd două condiții: deținutul își găsește un profesor universitar care îi dă o recomandare sau îi scrie directorului penitenciarului că un anumit deținut face o lucrare științifică și al doilea element este că lucrarea trebuie publicată la o editură recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice. Ar trebui să existe filtre mult mai precise prin care se stabilește că o lucrare are un caracter științific „, a explicat Marian Popescu.

Un aspect deosebit de important, subliniat de specialist, este și faptul că „în mediul academic există fapte de corupție sau tentative de corupere”.