Guvernul INCULPONTA

Trei miniștri condamnați

1. Relu Fenechiu (PNL) – ministrul Transporturilor (mai 2012-iulie 2013)

În ianuarie 2014, a venit prima condamnare definitivă pentru un ministru al guvernului condus de Victor Ponta. Relu Fenechiu, deputat PNL la momentul respectiv, a fost condamnat la 5 ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu, în dosarul „Transformatorul”, în care a fost trimis în judecată de procurorii DNA în iunie 2012, pe când era ministru. El a fost acuzat, alături de fratele său, Lucian Fenechiu, condamnat și el la aceeași pedeapsă, că prin firmele lor au vândut transformatoare și întrerupătoare uzate și vechi la prețuri de produse noi către Sucursala de Întreținere si Servicii Energetice Electrice (SISEE) Moldova, cu complicitatea fostei conduceri a instituției.

În total, DNA a estimat un prejudiciu de 7,5 milioane de lei, adică 64 de achiziții publice în perioada 2002-2005.

Potrivit DNA, pe lângă achizițiile normale de echipamente și piese de schimb, SISEE Moldova a realizat și achiziții de la un grup de patru firme – SC La Rocca SRL, SC Tehnorom SRL, SC Fene Grup SA și SC Euro Plus SRL – fără să respecte prevederile legislației cu privire la achizițiile publice, în condiții de favorizare a acestor firme, de la care s-au cumpărat, la prețuri de produse noi, transformatoare și întreruptoare uzate și vechi, fabricate în anii 1970-1980.

Totodată, procurorii au arătat că 99,98% dintre produsele respective au rămas permanent în stocul SISEE Moldova, devenind în final achiziții de produse vechi, folosite, fără justificare economică, inutile și cauzatoare de prejudicii bugetului societății, făcute cu scopul de a favoriza firmele ce le livrau.

2. Corneliu Dobrițoiu (PNL) – ministrul Apărării (mai-decembrie 2012)

Pe 23 martie 2015, fostul ministru al Apărării a fost condamnat de Înalta Curte de Casație și Justiție la un an de închisoare cu suspendare în dosarul „Case pentru generali”. DNA l-a acuzat de participație improprie la abuz în serviciu și participație improprie la fals intelectual, stabilind un prejudiciu total de 1,2 milioane de lei pentru întregul dosar, iar partea sa fiind de 15.846,7 lei.

Senatorul PNL a fost trimis în judecată de DNA în septembrie 2013, alături de alți 10 generali cu funcții de conducere în MApN, fiind acuzat că și-a achiziționat ilegal o locuință de serviciu, la preț subvenționat de Armată.

Generalii sunt acuzați că au închiriat apartamente de serviciu de la MApN, apoi au dorit să le achiziționeze la prețuri subvenționate. Pentru asta, au depus la dosare acte false, care i-au determinat pe membrii comisiei de vânzare și ai comisiei de auditare în vederea vânzării, să-și încalce atribuțiile de serviciu și să întocmească documente oficiale false, pe baza cărora generalii și-au cumpărat locuințele de serviciu în regim subvenționat, în condițiile în care dețineau sau deținuseră, una, doua sau chiar trei alte locuințe proprietate personală, conform DNA.

3. Liviu Dragnea (PSD) – vicepremier și ministru al Administrației și Dezvoltării (mai 2012-mai 2015)

După ce a stat fix trei ani la Guvern, Liviu Dragnea și-a făcut ieșirea o dată cu condamnarea. Pe 15 mai 2015, el a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind „Referendumul”, sentința nefiind definitivă. Liviu Dragnea a fost trimis în judecată de procurorii DNA în 2013, fiind acuzat că și-a folosit calitatea de lider al PSD pentru a obține foloase necuvenite pentru el sau pentru alții, în contextul referendumului de demitere a președintelui Traian Băsescu, din 2012.

Procurorii anticorupție l-au acuzat pe fostul vicepremier că a supervizat și a folosit un sistem software prin care reprezentanții USL din secțiile de votare au transmis prin SMS, către centru, prezența la vot, dar și modul în care s-a votat în unele secții („Da” sau „Nu”), chiar în timpul desfășurării procesului de vot, violând astfel secretul votului.

Zece miniștri urmăriți penal

1. Victor Ponta (PSD) – prim-ministru (mai 2012-prezent)

Cea mai mare lovitură dată „celui mai cinstit guvern” a fost atunci când procurorii DNA l-au acuzat chiar pe premier de fals în înscrisuri, complicitate la evaziune fiscală, spălare de bani, pentru care au și început urmărirea penală. Se întâmpla pe 5 iunie 2015, acuzațiile aduse fiind în dosarul „Turceni – Rovinari”, alături de Dan Șova. Faptele ar fi fost săvârșite în perioada în care Ponta a fost avocat. În plus, DNA a cerut la momentul respectiv, și începerea urmăririi penale pe numele lui Ponta pentru conflict de interese, faptă comisă în perioada în care acesta conducea guvernul. Procurorii anticorupție au susținut că după foloasele obținute de la Dan Șova, Victor Ponta „s-a revanșat” față de el numindu-l, de trei ori, în cabinetul său.

Deși Camera Deputaților a respins cererea DNA de începere a urmăririi penale pentru conflict de interese, premierul Victor Ponta este, în continuare, urmărit penal și inculpat pentru celelalte acuzații.

Procurorii DNA îl acuză pe Victor Ponta de fals în înscrisuri sub semnătură privată, pentru că ar fi emis mai multe facturi, fără a avea o bază legală, în baza unui contract încheiat între firma sa de avocatură și cea a lui Dan Șova. Anchetatorii au stabilit că, în realitate, premierul nu a efectuat niciun fel de activitate profesională în temeiul convenției de conlucrare cu Șova.

Mai mult, în perioada efectuării unor controale fiscale, Ponta s-ar fi înțeles cu Șova ca acesta să întocmească în cadrul societății de avocați rapoarte de activitate juridică, „pretins a fi prestată de Ponta Victor-Viorel, corespunzătoare celor 16 luni cât a durat convenția”, spun procurorii anticorupție.

Procurorii DNA susțin că, în realitate, Ponta a copiat prin metoda „copy-paste” actele altor avocați de la casa de avocatură a lui Dan Șova și că nu a efectuat niciuna dintre activitățile înregistrate în contabilitate, folosind o parte din sumele obținute de la SCA „Șova și Asociații” pentru cumpărarea a două apartamente de lux într-un complex rezidențial situat în București. Firma lui Dan Șova i-ar fi cumpărat premierului și un autoturism Mitsubishi Lancer Evo 10, „la solicitarea expresă” a acestuia, plătindu-i avansul și mai multe rate la leasing, până când premierul a preluat pe numele său mașina și leasingul.

2. Daniel Chițoiu (PNL), ministrul Finanțelor (decembrie 2012 – februarie 2014)

Procurorii DNA au cerut urmărirea penală a lui Chițoiu în februarie 2014, în dosarul „Carpatica Asigurări”, pentru abuz în serviciu și constituirea unui grup infracțional organizat. Camera Deputaților a respins cererea, astfel că Daniel Chițoiu a scăpat de urmărirea penală.

Chițoiu a fost acuzat că a inițiat un proiect de ordonanță de urgență pentru modificarea componenței Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), încercând eliminarea vicepreședintelui Tudor Daniel George și înlocuirea sa cu o persoană de încredere, care să protejeze interesele financiare ale Carpatica Asig, deținută de omul de afaceri Ilie Carabulea.

3. Ecaterina Andronescu (PSD), ministrul Educației (iulie-decembrie 2012)

Unul dintre cele mai grele dosare din România îl reprezintă dosarul „Microsoft”, în care au fost inculpați, în primă fază, nouă foști miniștri. Dintre aceștia, și Ecaterina Andronescu, actual senator PSD și fost ministru al Educației în varii rânduri. DNA a cerut începerea urmăririi penale pe numele ei, iar Senatul a dat undă verde pe 27 noiembrie 2014, imediat după alegerile prezindențiale.

Ecaterina Andronescu este acuzată de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influență și spălare de bani, procurorii DNA susținând că, în perioada 2001-2009, din postura de ministru al Educației, a pretins și a primit de la firma Siveco bani și calculatoare, pentru ea și pentru alte persoane, pentru a-i asigura firmei participarea la proiecte cu ministerul.

Ea mai este acuzată că a aprobat bugetul Programului „Sistem Educațional Informatizat” și al proiectului pentru licențele Microsoft. De asemenea, ea este acuzată că a inițiat și a avizat proiecte de hotărâri de Guvern prin care firmele Compaq și Siveco au fost favorizate și că a stabilit discreționar procente de participare în proiect pentru anumite firme, favorizându-le. Ea ar fi permis în mod ilegal firmei Siveco să cesioneze contractul cu Ministerul Educației unor firme colaboratoare, umflând astfel prețurile de achiziție ale licențelor Microsoft cu 30-40%, iar al calculatoarelor și altor produse software cu până la 50%, față de prețurile pieței, conform DNA.

4. Ovidiu Silaghi (PNL), ministrul Transporturilor (mai-decembrie 2012)

Deși a intrat în Guvern ca membru PNL, Ovidiu Silaghi este acum membru ALDE (PC-PLR). El este urmărit penal de procurorii DNA din septembrie 2013, fiind acuzat de trafic de influență și că a primit o mită de 200.000 de euro de la omul de afaceri Nelu Iordache, fostul patron al companiei de construcții Romstrade. Silaghi a plecat ca europarlamentar, la Bruxelles, chiar în perioada în care DNA cerea avizul Camerei Deputaților pentru începerea urmăririi sale penale. Ca membru al Parlamentului European, până în iunie 2014, Silaghi s-a bucurat de imunitate, cererea DNA de ridicare a acesteia nefiind soluționată de Comisia Juridică de la Bruxelles.

Silaghi este acuzat că i-ar fi cerut lui Nelu Iordache să deschidă prin compania sa aeriană, Blue Air, noi rute care să lege Aeroportul Satu Mare de alte destinații din Europa, Satu Mare fiind județul de baștină al lui Silaghi. În schimb, dar și contra unei șpăgi de 200.000 de euro, ministrul s-a angajat să intervină la CNADNR pentru a face presiuni în contractele de asfaltări ale Romstrade, pentru plăți și continuarea contractelor, deși termenele lucrărilor erau depășite.

Cu deschiderea acestor noi rute aeriene, Blue Air a pierdut aproximativ 500.000 de euro, spun procurorii DNA, însă măsura ar fi contribuit la campania electorală a unei persoane apropiate de Silaghi.

Banii pentru Silaghi au venit chiar acasă la el, la Satu Mare, prin intermediul lui Remus Șpan, angajat la Blue Air și apropiat de Silaghi, conform DNA. Șpan, fost polițist, a făcut parte din SIPA pe vremea Rodicăi Stănoiu, apoi a condus DGIPI, serviciul secret al Ministerului de Interne, activând în MAI până în 2010, când s-a pensionat.

5. Dan Nica (PSD), ministru al Comunicațiilor (mai 2012 – mai 2014)

Alături de Ecaterina Andronescu, Dan Nica apare în același dosar „Microsoft”. Spre deosebire de senatoarea PSD, care este și urmărită penal, Nica nu este încă sub anchetă, asta pentru că funcția de europarlamentar îi asigură încă imunitate. Parlamentul European nu a votat încă cererea DNA de începere a urmăririi penale, deși a fost trimisă la Bruxelles încă din noiembrie 2014.

El este acuzat de procurorii DNA de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influență și spălare de bani. Nica ar fi pretins și primit, în perioada aprilie-noiembrie 2004 o parte din fondul de 20 de milioane de euro, virată de firma Fujitsu Siemens în contul unor societăți offshore. Fondul fusese creat pentru a mitui oficiali români.

Nica este acuzat că în perioada 2000-2004 a aprobat bugetul Programului „Sistem Educațional Informatizat” și proiectului pentru licențele Microsoft, că a inițiat și avizat hotărâri de Guvern care au favorizat firmele Fujitsu Siemens și Siveco, că a stabilit procente de participare la proiect în favoare anumitor firme, că a ajutat firma Siveco să obțină condiții avantajoase în contractele cu ministerul, livrând astfel licențe cu circa 30 – 40% mai scumpe, calculatoare și produse software la prețuri cu până la 50% mai mari decât cele similare de pe piață.

Conform DNA, asupra lui Dan Nica ar fi acționat pentru a-l influența omul de afaceri Nicolae Dumitru (Niro), urmărit penal și el în dosarul „Microsoft”.

6. Victor Paul Dobre (PNL), ministru al Administrației (mai-august 2012)

Procurorii Parchetului General au cerut avizul pentru urmărirea penală a deputatului liberal Victor Paul Dobre, în august 2012, acesta fiind suspectat de abuz în serviciu în legătură cu referendumul de demitere a președintelui Traian Băsescu. Camera Deputaților a respins cererea, astfel că liberalul a scăpat de urmărirea penală.

Dobre a fost acuzat că i-a solicitat chestorului Constantin Manoloiu, directorul Direcției pentru Evidența Populației, să întocmească un înscris prin care să arate că MAI nu își asumă veridicitatea numărului de alegători înscriși pe listele electorale permanente, adică întocmai misiunea instituției respective.
Ulterior, acest înscris a fost transmis judecătorilor Curții Constituționale, fără ca aceștia să ceară așa ceva. În perioada respectivă, a existat o dezbatere încinsă în legătură cu câți români au drept de vot la referendumul de demitere a președintelui Traian Băsescu, miza pentru USL fiind obținerea unui număr cât mai mic, pentru a asigura validarea referendumului, care avea nevoie de 50% prezență.

Documentele trimise de MAI la Curtea Constituțională aveau drept scop blocarea anulării referendumului de către CCR, ca urmare a prezenței prea mici la vot, de doar 46%. Conducerea USL a făcut presiuni pe cei doi miniștri de la MAI, Ioan Rus și Victor Paul Dobre, pentru a micșora numărul de alegători de pe listele electorale permanente, însă aceștia au refuzat, conform declarațiilor lui Ioan Rus și stenogramelor din referatul procurorilor. Ei au semnat actul care arăta că erau în jur de 18 milioane de români care puteau vota. Totuși, la Curte a ajuns și documentul incriminat, prin care MAI spunea că nu își asumă răspunderea pentru această cifră.

Ulterior, judecătorii au amânat verdictul mai mult de o lună, perioadă în care Traian Băsescu nu și-a exercitat funcția de președinte. Inițial, USL a încercat să declanșeze un „mini-recensământ” pentru reactualizarea listelor electorale, cu scopul de a micșora numărul alegătorilor din listele electorale permamente, invocând că așa au cerut judecătorii CCR. Aceștia au revenit cu explicații, spunând că nu au cerut așa ceva, ocazie cu care a izbucnit un nou scandal – a existat suspiciunea că un magistrat-asistent a modificat textul final al deciziei CCR, pentru a lăsa să se înțeleagă această dispoziție.

7. Dan Șova (PSD), ministru pentru Relația cu Parlamentul (2012), al Infrastructurii (2012-2013) și al Transporturilor (2014)

Dan Șova este urmărit penal în două dosare de procurorii DNA. Dosarul „Turceni-Rovinari”, care i-a adus urmărirea penală și premierului Victor Ponta, este încă în desfășurare. În acest dosar, Șova este acuzat de trei fapte de abuz în serviciu. El este acuzat că a beneficiat, prin casa sa de avocatură „Șova și Asociații”, de contracte de asistență juridică în valoare totală de aproximativ 800.000 euro, care au fost atribuite cu încălcarea legii. Procurorii DNA au cerut pe numele lui și reținerea și arestarea preventivă, însă Senatul a respins, de două ori, solicitarea DNA.

Printre altele, Șova este acuzat că, în cursul lunii februarie 2015, ar fi depus la DNA 11 procese verbale care să justifice aceste contracte și care să arate că el nu este implicat în ele, însă care ar fi false, spun procurorii. De asemenea, Șova mai este acuzat că în 2010 a ordonat distrugerea hard-disk-urilor de la casa sa de avocatură, pentru a ascunde urmele contractelor cu cele două complexuri energetice.

Un al doilea dosar care îl vizează pe Dan Șova este și cel al retrocedărilor ilegale, în care a fost arestat Viorel Hrebenciuc. El este acuzat de trafic de influență. Procurorii DNA notează că Șova a acceptat să inițieze și să sprijine o lege a amnistiei și grațierii, menite să-l scape pe Miron Mitrea și pe Viorel Hrebenciuc de eventuale condamnări definitive. În schimb, Hrebenciuc urma să-l sprijine pe Șova la șefia PSD, în detrimentul lui Valeriu Zgonea.

8. Varujan Vosganian (PNL), ministru al Economiei (mai 2012-octombrie 2013)

Senatorul demisionar din PNL este acuzat de procurorii DIICOT de constituire a unui grup infracțional organizat, de abuz în serviciu și de complicitate la delapidare, în dosarul „Ioan Niculae-Romgaz”. Senatul a respins de două ori cererile procurorilor DIICOT, astfel că Vosganian a scăpat de urmărirea penală, însă ministrul PDL Adriean Videanu nu s-a bucurat de același tratament, el fiind urmărit penal în același dosar, pentru acuzații similare, dat fiind că avizul pentru urmărirea sa penală a fost dat de președintele Klaus Iohannis.

Procurorii l-au acuzat pe Vosganian că în perioada decembrie 2006 – decembrie 2008 a aprobat, semnat și susținut în Guvern un număr de 6 Ordine, respectiv trei Memorandumuri, pentru a sprijini interesele financiare ale unui grup infracțional format de miliardarul Ioan Niculae, ajungând să folosească Romgaz în interesul companiei lui Niculae – Interagro. Prin ordinele semnate de Vosganian, au fost acordate discount-uri comerciale substanțiale la livrarea de gaze naturale către Interagro, peste plafoanele practicate de Romgaz, precum și gaze naturale exclusiv din producția internă, în condițiile în care compania lui Niculae avea datorii istorice.

Interagro s-a bucurat în total de reduceri ilegale de preț, de la Romgaz, în valoare de 92 milioane dolari, scăpând astfel și de impozit pe profit de 15 milioane de dolari și TVA de 19 milioane de dolari. Reducerile acordate Interagro au reprezentat, în perioada februarie 2008-decembrie 2010, 51% din totalul de 500 de milioane de lei al reducerilor comerciale la gaze, pentru consumatori eligibili, conform DIICOT.

9. Cristian David (PNL), ministrul pentru Relația cu românii de pretutindeni (mai 2012-martie 2014)

Fost ministru de Interne, Cristian David este urmărit penal în două dosare, de procurorii DNA. Într-unul, David și mama sa sunt acuzați de abuz în serviciu, uz de fals și fals în declarații, respectiv doar uz de fals și fals material, în cazul Georgianei Dumitrescu, mama lui David.

David este acuzat în acest dosar că a inventat un împrumut de 60.000 de euro acordat mamei sale, pentru a justifica o sumă de bani în declarația sa de avere, și pe care mama sa i l-a restituit. La rândul ei, mama lui David ar fi încheiat un contract fals cu o altă persoană, prin care se atesta că ea ar fi vândut un apartament din județul Prahova, cu prețul de 60.000 de euro.

În al doilea dosar penal, în care a și fost arestat preventiv, Cristian David este acuzat că a luat o mită de 500.000 de euro, în 2008, pe când era ministru de Interne în cabinetul Tăriceanu. În schimbul banilor, el trebuia să intervină la prefectul de Buzău, liberalul Cristinel Bîgiu, și să asigure restabilirea dreptului de proprietate a celui care i-a dat mita, asupra a 15 hectare de teren din intravilanul municipiului Buzău.

10. Darius Vâlcov (PSD), ministrul Finanțelor (decembrie 2014-martie 2015)

Darius Vâlcov este inculpat în trei dosare diferite. Pe 13 martie, procurorii DNA l-au acuzat de trafic de influență pentru fapte comise în timpul mandatului său de primar PDL la Slatina.

Fostul ministru este acuzat că a primit 2 milioane de euro mită, de la patronul firmei de construcții Tehnologica Radion, Theodor Berna, în schimbul obținerii unor contracte în Slatina, Scornicești, Piatra Olt și Drăgănești, legate de extinderea și reabilitarea sistemului de alimentare cu apă și de canalizare a județului Olt. Banii, care reprezentau un comsion de aproximativ 20% din valoarea contractelor, ar fi ajuns la el.

În martie 2015, după o serie de percheziții, procurorii au descoperit la Vâlcov peste 100 de tablouri. Vâlcov a ajuns în arest preventiv, apoi în arest la domiciliu și, în final, sub control judiciar.

În al doilea dosar, potrivit DNA, în primăvara anului 2014, anterior semnării, în iulie 2014, a unui contract având ca obiect reabilitarea rețelei de apă și canalizare din două localități din județul Olt, Darius Vâlcov, fost primar al municipiului Slatina, județul Olt, fost ministru al Finanțelor și fost senator, i-a cerut unui om de afaceri, prin intermediar, 10% din valoarea sumelor, fără TVA. Banii urmau să fie încasați de societatea comercială reprezentată de omul de afaceri, cel care, de altfel, l-a și denunțat pe Vâlcov, în urma încheierii contractului cu SC Compania de Apă Olt SA, respectiv 1,7 milioane de lei.

În al treilea dosar, DNA susține că fostul demnitar ar fi cerut 15 % de la o firmă din oraș pentru ca primăria să încheie cu aceasta contracte de reabilitare de fațade la peste 130 de blocuri, de unde ar fi încasat peste 2 milioane de lei.

Plagiatorul

Ioan Mang (PSD), ministrul Educației pentru o săptămână (7 mai 2012-15 mai 2012)

Acuzațiile de plagiat nu au fost o raritate pentru miniștrii din ultimii ani. În timp ce în cazul premierului Victor Ponta, Consiliul Național de Etică din cadrul Ministerului Educației a decis că nu a plagiat în lucrarea sa de doctorat, o decizie contrară celei luate de Comisia de Etică a Universității București, fostul ministru al Educației Ioan Mang nu a scăpat nici de CNE. Deși încă din 2012 a existat un verdict de plagiat, unul neoficial însă, Consiliul Național de Etică a făcut publică această decizie abia pe 8 aprilie 2015, după cum a relatat Hotnews, adică cu o întârziere de trei ani. Astfel, CNE l-a sancționat pe Ioan Mang cu avertisment scris, retragerea articolelor și suspendarea pe 3 ani a dreptului de înscriere la un concurs în învățământul superior.

Acuzațiile de plagiat au venit la scurt timp după numirea în Guvern. Astfel, fostul lider al PSD Bihor nu a stat decât o săptămână la conducerea Ministerului Educației, Mang fiind acuzat de șapte acte de plagiat.

Incompatibilul

Mircea Diaconu (PNL), ministrul Culturii (mai-iunie 2012)

Actorul Mircea Diaconu a fost acuzat în 2012, de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de conflict de interese, după ce a semnat mai multe contracte din postura de director al Teatrului Nottara, din București, cu soția sa, actrița Diana Lupescu, angajată a aceluiași teatru. Mircea Diaconu a fost achitat definitiv de aceste acuzații, fiind pus să plătească doar o amendă administrativă de 1.000 de lei.

Totuși, Mircea Diaconu a fost declarat incompatibil de către Agenția Națională de Integritate, în 2011, fiind acuzat că a deținut simultan și funcția de director al Teatrului Nottara, și mandatul de senator. Instanța supremă a menținut raportul ANI și starea de incompatibilitatea a lui Diaconu. Acest verdict nu a contat însă atunci când Mircea Diaconu a candidat pentru Parlamentul European, ca independent, instanțele considerând că interdicția de 3 ani de la deținerea unei funcții publice se aplică doar funcției de senator, în care a fost găsit incompatibil.