De ce nu au aer condiționat autobuzele din București: RATB, care a cheltuit 200 de milioane de euro pe autobuze, spune că „cele dotate erau prea scumpe”

RATB spune că dacă s-ar fi cumpărat toate autobuzele cu aer condiționat, costurile ar fi fost mai mari, și că, oricum, aceas­tă cheltuială ar fi fost nejustificată.

200.000 de euro autobuzul, 19.000 de euro instalația de aer condiționat

Regia Autonomă de Transport București (RATB), aflată în subordinea Primă­riei Capitalei, a cumpărat în 2006 și 2008, de la compania Evobus, importatorul pe piața locală a autobuzelor Mercedes și Setra, 1.000 de autobuze Mercedes Citaro, pentru suma totală de 200 milioane de euro (în medie 200.000 euro pe unitate, în vreme ce o instalație de aer condiționat pentru autobuz costă 19.000 de euro).

„Într-o primă etapă, s-a preferat varianta achiziționării autobuzelor fără sisteme de aer condiționat, având în vedere prețul de achiziție pe vehicul, mai ridicat în versiunea cu echipare cu AC (aer condiționat). De asemenea, s-a ținut cont și de faptul că cheltuielile cu intreținerea și exploatarea autobuzelor sunt mai mari”, spune Constantin Tobescu, șeful biroului de relații publice din RATB.

Videanu: „OPEX-ul era nejustificat”

Potrivit RATB, doar jumătate dintre autobuzele Mercedes erau atunci dotate cu instalație de aer condiționat. Regia a optat pentru această variantă invocând prețul „mai ridicat” al unităților cu aer condiționat și spune că banii pe care i-ar fi investit în dotarea autobuzelor cu aer condiționat i-a alocat cumpărării a 40 de autobuze în plus, necesare pentru a acoperi deficitul de unități din București.

Adriean Videanu, fostul primar al Capitalei care a încheiat acordurile de achiziție a autobuzelor germane, spune și el că nu s-a optat pentru aer condiționat pe toate autobuzele „din rațiuni economice”.

„OPEX-ul (cheltuielile de exploatare – n. red.) este nejustificat pe anumite trasee. Decizia a fost a specialiștilor”, afirmă Videanu. El adaugă însă că Bucureștiul are una dintre cele mai mari flote de autobuze pentru transportul public din Uniunea Europeană.

„În UE, Bucureștiul are un mare număr de autobuze cu aer condiționat (aproximativ 50%)”, spune Videanu.

Cum stau lucrurile în alte capitale europene? În Praga procentajul autobuzelor care au sisteme de aer condiționat este 38%, în timp ce în Budapesta este de 55%, iar până la sfârșitul anului urmează să ajungă la 60%. Viena se laudă cu un procentaj de 85%.

În anul 2009, în limita fondurilor de care dispunea, RATB a montat instalații de climatizare, similare celor aflate deja în exploatare, pe 13 autobuze Mercedes Citaro, neprevăzute din construcție cu echipamente de aer condiționat în compartimentul de călători. Potrivit RATB, cele mai multe autobuze cu aer condiționat circulă pe traseele mai lungi sau pe liniile care traversează zone cu frecvente ambuteiaje de trafic.

Costul unei astfel de instalații de climatizare (piese, materiale, manoperă și montaj) este de circa 19.000 euro. Având în vedere costul, vechimea parcului de autobuze, cât și eficacitatea redusă a insta­lației, RATB a considerat însă că o astfel de investiție este nerentabilă, așa că, pentru a aerisi totuși autobuzele, „a intervenit tehnic” și a înlocuit trapele de aerisire și geamurile rabatabile cu unele culisante. RATB are o flotă compusă din 1.147 de autobuze, 483 de tramvaie și 297 de troleibuze.

Ce ar trebui să facă RATB pentru a pune și pe restul de autobute Mercedes aer condiționat? Să ceară bani de la primărie. Dacă ar instala aer condiționat și pe celelate aproape 500 de autobuze Mercedes Citaro, costul ar fi de peste 9 mil. euro. Primăria spune însă că RATB nu a cerut bani pentru așa ceva, dar în schimb a cerut majorarea tarifului de călătorie.

„RATB nu a solicitat Municipalității fonduri pentru dotarea autobuzelor cu aer conditionat. Precizăm că orice proiect de investiții care vizează parcul auto al RATB trebuie să fie inițiat de regie și ulterior supus aprobării Consiliului General”, potrivit biroului de relații cu presa din Primăria Capitalei.

Nicușor Dan, președintele asociației Salvați Bucureștiul și fost candidat la primăria Capitalei, afirmă în ultimii cinci ani conducerea primăriei nu a mai luat în discuția problema aerului condiționat în autobuze, iar pe primarul general Sorin Oprescu acest subiect nu îl interesează.

„Pe Oprescu nu-l interesează asta, pentru că niciunul din ei nu circulă cu transportul în comun. De zece ani nu s-a mai făcut nicio licitație pentru reînnoirea parcului auto al RATB”, spune Nicușor Dan.

RATB promite însă că de acum încolo va cumpăra doar autobuze cu aer condiționat.

„A fost luată decizia ca toate vehiculele ce vor fi achiziționate pe viitor de RATB să fie dotate cu aer condiționat în salonul de călători”, spune Tobescu.

RATB, companie cu peste 10.000 de angajați, a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 735,5 mil. lei (165,5 mil. euro), cu 13% mai mare față de 646,6 mil. lei în 2013. Regia a înregistrat în 2014 un profit net de 46,9 mil. lei, de la pierdere de același nivel în 2013.

Pentru acest an, cea mai mare companie de transport public din România a bugetat însă un rulaj de 710,9 milioane lei, mai mic cu 3%. Numărul angajaților companiei a coborât anul trecut de la 11.120 la 10.765, pentru 2015 compania urmând să-și diminueze personalul cu încă 140 de salariați, până la 10.625 de oameni.

Călătoria în București, mai ieftină ca în Brașov, Timișoara sau Cluj

Un abonament nominal lunar pe toate liniile RATB ajunge la 50 de lei. Comparativ, tarifele pentru un abonament similar sunt de 125 de lei în Brașov și Cluj-Napoca, 93 de lei în Timișoara, 65 de lei în Craiova și 70 de lei în Oradea. Tobescu adaugă că ultima majorare a tarifului a fost aprobată în 2008, de la 1,1 la 1,3 lei pe călătorie, cât este și în prezent, scrie Ziarul Financiar.

Transportul cu RATB este mai ieftin și decât cel cu metroul, unde cartela cu două călătorii este 5 lei (o călătorie cu RATB pe liniile urbane costă 1,3 lei), iar pentru un abonament lunar cu număr nelimitat de călătorii, pasagerii scot din buzunar 70 de lei. RATB și Metrorex (din subordinea Ministerului Transporturilor), ambele subvenționate (RATB are o subvenție medie anuală de 400-500 mil. lei, iar Metrorex de 300 mil. lei), sunt cele mai mari companii de transportul urban local. Cei mai mari zece transportatori publici urbani din România au încheiat anul 2013 cu afaceri cumulate de peste 370 de milioane de euro, în scădere cu 5% față de anul precedent, având în total aproape 22.300 de angajați, conform anuarului Logistică & Transporturi 2015, editat de Ziarul Financiar.