Ioanel Sinescu: „Peste 70% dintre familiile celor aflați în moarte cerebrală acceptă donarea de organe”

„Nimic nu poate fi mai generos decât gestul familiei care află că ruda lor în viață de dimineață a ajuns într-o secție de ATI, nu poate fi salvată pentru că s-a instalat moartea cerebrală. Un om căruia nu îi mai merge creierul este un om mort. El poate fi ținut în viață doar pe aparate pentru donarea de organe”, a spus Ioanel Sinescu, șeful Centrului de Urologie, Nefrologie și Transplant Renal din cadrul Institutului Clinic Fundeni.

Totodată el a vorbit despre primul transplant făcut la Fundeni.

„În acest spital, în 13 februarie 1980 s-a deschis era transplantului renal în România. Primul donator, o mamă – evident, mamele sunt în prim-plan când e vorba să-și salveze copilul – a donat un rinichi copilului ei. Femeia s-a prăpădit acum cinci ani, printr-un infarct miocardic. Fiul ei trăiește. Niculina Chițu a deschis etapa donării în România. Apoi, în 1997, împreună cu prof. dr. Irinel Popescu făceam primele transplanturi cu organe prelevate de la donator în moarte cerebrală la Floreasca. Acum avem, începând din 1997, 1.626 de transplanturi renale. Anul 2014 a fost unul de vârf cu 148 de transplanturi renale”, a spus Sinescu.

Chirurgul s-a arătat reticent față de anunțurile care fac referire la vânzarea de organe.

„Nu există transplantare fără donare. Listele de așteptare foarte lungi generează și poveștile privind vânzarea de rinichi, de ficat, de ochi. Sunt povești. Așa ceva nu se poate întâmpla, așa ceva înseamnă închisoare pe viață. Sunt istorii sau disperarea unor oameni săraci. Dar nu se întâmplă. Donatorul în moarte cerebrală este cel care furnizează organe. Donarea este umanitară, de regulă nu se știe cine este donatorul și nici primitorul”, a mai spus academicianul Sinescu.

Gheorghe Tache, președintele Asociației Transplantaților din România, a spus că pe listele de așteptare pentru un transplant sunt în prezent peste 3.500 de persoane.

„Sunt 3.500 de oameni care speră și așteaptă să sune telefonul, gata oricând să pornească într-o nouă viață, una în care să trăiască pentru doi. De aceea avem nevoie de sprijinul autorităților să avem medicamente, să avem donatori și să putem duce o viață normală post transplant”, a adăugat Tache.

El a mai spus că, împreună cu o echipă de 20 de voluntari, merge în țară pentru promovarea donării.

„Echipa de 20 de voluntari este mesagera acestui «Da». Ce înseamnă «Da» în momente limită? Înseamnă viață”, a mai spus Tache.

La rândul lui, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Vasile Ciurchea, a spus că ziua are o dublă semnificație: să nu fie uitați donatorii, cei cărora le este datorată viața a mii de bolnavi, și doctorii, cei care au făcut posibil ca oamnii să trăiască.

„Banii nu sunt destui, dar în mometul de față ne descurcăm cu ceea ce avem. Nu vă puteți plânge de medicația imunosupresoare. Cea mai importantă este rata de supraviețuire”, a mai spus Ciurchea.

Managerul Institutului Clinic Fundeni, Carmen Orban, a precizat că este anestezist și îi place foarte multe acestă meserie. Dar ca manager poate face și mai mult pentru pacienți.

„Asociații de pacienți vin și ne mulțumesc. Suntem fericiți. Eu sunt anestezist. Sufăr că nu mai sunt la capul pacientului. Dar, din postura asta pot să ajut mai mulți pacienți”, a spus Carmen Orban.

Reprezentanții Asociației Transplantaților din România au participat apoi, la biserica din incinta Institutului Clinic Fundeni, la o slujbă în memoria celor care au dăruit viață prin moartea lor.

Asociația Transplantaților din România, împreună cu Agenția Naționala de Transplant și în parteneriat cu Institutul Fundeni, a ridicat în 2014, alături de biserica cu hramul „Sfinții Doctori fără de arginți Cosma și Damian” de la Fundeni o troiță în memoria donatorilor.