Consilierul prezidențial Cosmin Marinescu a motivat decizia președintelui de a respinge noul Cod Fiscal prin faptul că actul normativ ar fi avut implicații semnificative asupra bugetului de stat pe 2016, iar guvernul nu a prezentat un plan de reducere a cheltuielilor publice.
Totodată, de la nivel guvernamental, este confirmată necesitatea unor măsuri compensatorii, măsuri care să acopere abaterea de la ținta de deficit. Deocamdată însă, nu au fost prezentate aceste măsuri, nu a fost prezentat un plan privind reducerea cheltuielilor bugetare. Așadar, încă nu știm clar cum va putea arăta bugetul pentru 2016. Ar fi trebuit ca măsurile compensatorii să fi fost prezentate încă de la început, pentru a cunoaște și cealaltă fațetă a relaxării fiscale. În baza datelor transmise de Ministerul Finanțelor Publice și potrivit calculelor efectuate în cadrul Administrației Prezidențiale, implementarea Codului fiscal va genera implicații semnificative pentru bugetul anului 2016, după cum urmează. La nivelul Bugetului General Consolidat, prin luarea în considerare a măsurilor Codului Fiscal, deficitul brut estimat pentru 2016 este de circa 2,9% din PIB, adică circa 21,4 miliarde lei. Am luat în considerare și efectele bugetare pozitive ale relaxării fiscale, adică așa-numitele efectele de runda a doua, care au fost estimate de Ministerul Finanțelor la circa 0,6% din PIB, adică circa 4,5 mld. lei. În continuare, am luat în considerare și creșterile certe și recente ale unor cheltuieli deja aprobate prin acte normative, care vor induce asupra bugetului pentru 2016 o cheltuială suplimentară de circa 0,2% din PIB. Astfel, dacă tragem linie, ajungem la un deficit bugetar final de circa 2,5% din PIB, fapt ce arată o abatere semnificativă de la angajamentele bugetare asumate, care se cifrează la 1,2% pentru 2016. Aceasta indică în mod clar o anumită imprudență fiscală”, a spus Marinscu.
De asemenea, consilierul prezidențial a precizat că noul Cod Fiscal nu are acordul FMI și al Comisiei Europene și vine în contradicție cu Strategia Fiscal bugetară și programul de convergență. „Atât Comisia Europeană cât și Fondul Monetar Internațional avertizează că România nu va respecta obiectivul bugetar pe termen mediu, așa-numitul MTO, care este ținta de deficit structural de 1% din PIB. Așadar, aplicarea Codului fiscal ar încălca, paradoxal, tocmai prevederile Codului fiscal. Trebuie precizat, de asemenea, că nu există acordul Comisiei Europene și al FMI privind Codul Fiscal, așa cum eronat s-a strecurat această idee în spațiul public”, a spus el.
Totodată, Cosmin Marinescu a comentat că imprudența în politica bugetară, a cheltuielilor publice, ar putea supune România la anumite riscuri și vulnerabilități.
„În primul rând, remarcăm absența unei corelări elementare între prioritățile și politicile fiscale, pe de o parte, și prioritățile și politicile bugetare, pe de altă parte. De exemplu, politica fiscală duce impozitele în jos, în timp ce politica bugetară ar duce cheltuielile în sus, dacă invocăm, de exemplu, creșterile de cheltuieli bugetare deja anunțate. Apoi, semnalăm revenirea la o politică fiscal-bugetară prociclică într-un moment cât se poate de nepotrivit, prin promovarea unui model economic axat, în principal, pe stimularea consumului, și aceasta în dauna investițiilor. În această privință, a investițiilor, execuția bugetară pe primul semestru oferă date dintre cele mai relevante. Nu în ultimul rând, performanțele recente în colectarea veniturilor trebuie consolidate și ele, trebuie confirmate în timp, pentru a putea susține un asemenea pachet de relaxare fiscală”, a spus el.