În iulie 2013, Gândul îl descoperea pe „cel mai mare criminal român în viață”. Vișinescu a fost condamnat azi la 20 de ani închisoare

Magistrații au mai decis vineri în cazul Vișinescu interzicerea tuturor drepturilor timp de cinci ani, după executarea pedepsei de 20 de ani de închisoare. De asemenea, Alexandru Vișinescu trebuie să plătească despăgubiri de 300.000 de euro.

Vișinescu nu a fost vineri prezent la Curtea de Apel și va afla decizia prin intermediul avocatului său.

Dosarul lui Alexandru Vișinescu a fost finalizat anul acesta, pe 14 iulie, iar procurorii au cerut închisoarea pe viață, însă pentru că Vișinescu are peste 65 de ani, pedeapsa maximă prevazută de legea penală este de 25 de ani.

Procurorii au cerut și degradarea militară și ca Vișinescu să fie obligat, în solidar cu Ministerul de Interne, Ministerul de Finanțe și ANP, la plata unor despăgubiri către trei părți civile, Nicoleta Eremia, Elena Iacob și Anca Maria Cernea, rude apropiate ale deținuților politici care au decedat în Penitenciarul Râmnicu Sărat.

Vișinescu este considerat de procurori răspunzător direct de instaurarea unui regim de exterminare la Penitenciarul din Râmnicu Sărat, în care detinuții politici trăiau în condiții inumane, fără hrana suficientă, fără medicamente, fiind torturați fizic și psihic.

Reporterii gândul au reușit în urmă cu doi ani să-l găsească și să vorbească cu Alexandru Vișinescu. El trăiește într-un bloc din centrul Bucureștiului și are o pensie de 3.200 de lei.

Gândul, în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc, a publicat, în cadrul unui proiect media în premieră pentru România, lista foștilor torționari din perioada comunistă. La acea dată, am identificat 35 de comandanți de penitenciare care în perioada ”47-”65 au condus temnițele comuniste unde au fost încarcerați liderii PNȚ și PNL epurați de regimul comunist. Peste 100.000 de deținuți considerați de regimul comunist inamici ai statului au decedat în închisorile din România într-un singur deceniu.

După ce gândul a prezentat, pe 30 iulie 2013, cazul torționarului de la Râmnicu Sărat acesta a fost preluat de întreaga presă din România, fiind de asemenea prezentat pe larg și în presa din internațională, Washington Post și Associated Press alocând spații largi subiectului. După mediatizarea cazului său, Vișinescu a reacționat violent la încercările reporterilor gândul de a vorbi cu el, înjurându-i și încercând să-i lovească. Ulterior, fostul torționar a răspuns întrebărilor, într-un interviu luat în fața casei sale.

Gândul a reușit să obțină prima imagine cu Alexandru Vișinescu, cel care a fost acuzat public de moartea lui Ion Mihalache, să-l filmeze și să stea de vorbă cu torționarul comunist.

Alexandru Vișinescu a condus închisoarea de la Râmnicu Sărat în perioada în care lideri politici precum Corneliu Coposu, Ion Mihalache sau Ion Diaconescu au fost supuși unor tratamente inumane și torturi. După 50 de ani de la atrocitățile regimului comunist asupra dizidenților, în special asupra liderilor tărăniști, gândul, în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Românesc, v-a prezentat profilul comandantului închisorii politice de la Râmnicu Sărat.

Pe data de 3 septembrie 2013, Alexandru Vișinescu a fost audiat la Parchetul General, ocazie cu care i s-a adus la cunoștință acuzația de genocid. El a fost audiat pentru a doua oară pe 17 septembrie.

Ca urmare a deschiderii dosarului torționarilor, Ministerul Justiției a promovat un proiect de lege potrivit căruia aceștia ar urma să plătească despăgubiri victimelor din închisorile comuniste.

Procesul lui Vișinescu a început în toamna anului trecut

Procesul lui Alexandru Vișinescu a început anul trecut, pe 24 septembrie.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada 1956-1963, Alexandru Vișinescu, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, „a săvârșit acțiuni și inacțiuni sistematice care au avut ca rezultat persecutarea colectivității reprezentată de deținuții politici încarcerați în acest penitenciar, prin privare de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestora, pe motive de ordin politic”.

Acuzat oficial de omor deosebit de grav

Relatările celor care au trăit atrocitățile de la Râmnicu Sărat sunt acum cuprinse în sesizarea penală înaintată Parchetului General de către Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER).

După 50 de ani de la desființarea penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vișinescu este acuzat de omor deosebit de grav. Lui Vișinescu i se impută moartea mai multor dizidenți politici, în special elita politică a PNȚ.

Alexandru Vișinescu a fost comandant al Penintenciarului Râmnicu Sărat din anul 1956 și până la desființarea închisorii, in 1963, fiind și ultimul comandant al închisorii în care a sfârșit, în urma torturilor, Ion Mihalache.

Alexandru Vișinescu, care acum trece drept un bătrânel jovial, a intrat în istorie cu mult înainte de episodul Râmnicu Sărat.

„Faptele lui Alexandru Vișinescu pot fi încadrate în infracțiunea de omor deosebit de grav, săvârșit prin cruzimi și asupra mai multor persoane, prevăzută de art. 176 alin. 1 lit. a și b din Codul Penal Român”, se arată în sesizarea penală înaintată de IICCMER către Parchetul General.

Cu toate că au trecut 50 de ani de la faptele de care este acuzat Vișinescu, juriștii IICCMER susțin că termenul de prescripție al infracțiunilor nu poate fi luat în considerare. Potrivit sesizării, autoritățile comuniste au împiedicat cercetarea și trimiterea în judecată a torționarilor precum Alexandru Vișinescu, astfel că, din punct de vedere legal, el încă poate fi tras la răspundere pentru infracțiunile de omor deosebit de grav.

„Condițiile de viață din penitenciarul Râmnicu Sărat, așa cum au fost descrise de către foștii deținuți și cum reies din documente, au creat premisele apariției unor afecțiuni deosebit de grave, rezultate în câteva cazuri cu decesul deținuților, probând natura abuzivă și tratamentul neglijent aplicat de comandantul închisorii, lt. Col. Alexandru Vișinescu, în perioada 1956-1963″, se arată în plângerea IICCMER.

Potrivit oficialilor Institutului de condițiile din penitenciar era responsabil comandantul cum tot el răspundea și pentru moartea deținuților pe care îi avea în custodie.

Membru al plutonului de execuție al mareșalului Antonescu

În mai multe lucrări de specialitate despre temnițele comuniste se menționează că Alexandru Vișinescu a făcut parte din plutonul de execuție al mareșalului Ion Antonescu. Fostul șef al statului, Ion Antonescu, a fost condamnat de un tribunal al poporului pe 17 mai 1946. Pe 1 iulie, Antonescu a fost excutat de un pluton de ofițeri. Născut în 1925 în comuna Lecuiești din Buzău, la 21 de ani, Vișinescu a fost unul dintre cei care au tras în mareșalul Ion Antonescu. Această informație apare într-o carte publicată de Cicerone Ionițoiu, deținut politic și autor al unor lucrări de referință în domeniul represiunii comuniste.

Înainte de a ajunge comandant al penitenciarului Jilava, Vișinescu a fost șef al Biroului Operativ din Jilava, structură ce avea ca atribuții supravegherea locului de detenție, a regimului aplicat deținuților, a comportamentului acestora, dar și atitudinea cadrelor de la Jilava. Cercetările Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Românesc (IICCMER) arată că, în această perioadă, Vișinescu a transmis note informative despre comandatul penitenciarului.

Portret de torționar: un ins dur și lipsit de omenie, avea plăcerea de a teroriza

După episodul Jilava, Vișinescu ajunge la penitenciarul de femei Mislea, cunoscut drept o inchisoare politică dură. Alice Panaiodor, deținut politic în acest penitenciar, scrie în cartea Traversarea focului că regimul de detenție instituit de Vișinescu la Mislea era unul de tortură.

„Dezbracăte, eram acolo toate goale în coridorul neîncălzit, în timp ce hainele erau scormonite amănunțit căutându-se mici obiecte care ar fi putut fi ascunse în tivuri sau cusături. A urmat apoi umilirea și mai penibilă a unei vizite corporale minuțioase făcută cu îndemânarea unui chirurg fără nici un fel de jenă, chiar sub privirile celorlalte arestate”, povestește Alice Panaiodor.

Documentele de arhivă și cele memorialistice consultate de specialiștii IICCMER îl portretizează pe Alexandru Vișinescu drept un ins „extrem de sever și complet lipsit de omenie față de arestate”, care avea „plăcerea de a insulta și a teroriza, prin percheziții și interogatorii interminabile, pe deținutele [de la Mislea și] cărora le adresa toate epitetele posibile”.

Cicerone Ionițoiu susține în documentarele sale că în perioada în care Vișinescu a fost ofițer politic la Mislea la acel penitenciar era închisă Maria Antonescu, soția mareșalului Antonescu.

După activitatea de la penitenciarul de femei, Vișinescu a fost avansat la penitenciarul Râmnicu Sărat. Despre această inchisoare IICCMER spune că era o adevărată mașinărie de tortură a deținuților politici. Prin celulele de la Râmnicu Sărat și-a găsit sfârșitul și marele disident politic Ion Mihalache. Vișinescu a ajuns comandant al penitenciarului în 1956.

În cei șapte ani în care a condus penitenciarul, Vișnescu a instaurat un regim de tortură și teroare. În sesizarea depusă la parchet, IICCMER spune că Vișinescu este vinovat de omor deosebit de grav. În 1963, penitenciarul de la Râmnicu Sărat a fost desființat. În urma desființării penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vișinescu a rămas în cadrul Direcției Generale a Penitenciarelor, unde a îndeplinit în continuare funcții de conducere: ofițer controlor în Serviciul inspecții din DGPCM (1963); locțiitor comandant pentru pază și regim la penitenciarul Ploiești (1965-1967); comandant al Secției „Căscioarele” din cadrul penitenciarului Ilfov (3 iun. 1976).