Studiu. Relațiile „toxice” de la locul de muncă, asociate cu probleme mintale

„Dacă te gândești la programul tipic de 24 de ore al unui student la facultate, îți dai seama că, pe lângă orele de somn, studenții merg la școală, învață și apoi lucrează cu jumătate de normă, în medie patru ore pe zi”, a declarat Allison Vaughn, cercetătoare la Universitatea San Diego din Statele Unite ale Americii, coordonatoarea acestui studiu.

„Persoanele alături de care lucrează un student au potențialul de a fi relevante pentru el și din punct de vedere al sănătății. Studenții care lucrează pentru a se întreține în timpul facultății ar trebui să încerce să obțină maximum din aceste relații de muncă, la fel cum ar proceda în cazul unor relații amicale și romantice”, a adăugat cercetătoarea americană, al cărei studiu a fost publicat în Journal of American College Health.

Mulți studenți americani lucrează în timpul facultății, procentul acestora fiind cuprins – potrivit estimărilor naționale – între 58% și 72%. Dintre acești studenți, procentul acelora care lucrează cel puțin 20 de ore pe săptămână este cuprins între 24% și 47%.

Pentru a stabili o asociere între relațiile de la locul de muncă ale studenților americani și sănătatea lor mintală, cercetătorii au chestionat 170 de studenți care lucrau în timpul facultății și care au participat la un curs introductiv de psihologie, în martie 2011.

Studenții participanți aveau vârstele cuprinse între 18 și 35 de ani, iar vârsta medie a fost de 20 de ani.

Cei mai mulți dintre participanți lucrau în regim part-time, în medie, 19 ore pe săptămână, și și-au păstrat acele locuri de muncă timp de 15 luni.

Chestionarele la care au răspuns au inclus întrebări despre calitatea relațiilor cu superiorii lor ierarhici și cu până la trei colegi de muncă, despre satisfacția oferită de acel loc de muncă și despre probleme de sănătate mintală precum stres, depresie și anxietate.

În general, studenții au spus că primesc un ajutor „moderat” sau „foarte mare” din partea superiorilor, iar colegii lor de muncă sunt „doar puțin supărători”. Ei au descris majoritatea relațiilor lor de muncă drept „încurajatoare” sau „ambivalente”.

Participanții care au spus că au o părere ambivalentă despre superiorii lor aveau o sănătate mintală mai precară în comparație cu aceia care aveau raporturi de muncă pozitive cu superiorii lor.

Studenții cu astfel de păreri ambivalente aveau, de asemenea, o satisfacție a muncii mai mică, simțeau că beneficiază de mai puțin sprijin profesional, se gândeau mai des să renunțe la acel loc de muncă și au acuzat de mai multe ori o stare de epuizare.

Răspunsurile lor referitoare la raporturile cu colegii de muncă au generat rezultate similare, întrucât relațiile definite ca fiind ambivalente au fost asociate cu o sănătate mintală mai proastă.

Studenții care se simțeau sprijiniți la locurile lor de muncă au prezentat mai puține simptome de stres, erau mai puțin deprimați, mai puțin afectați de anxietate și prezentau un nivel mai mare de satisfacție în viață.

Totuși, autorii studiului au precizat că analiza lor este una de mică amploare, fiind realizată pe un număr redus de voluntari, și nu a dovedit existența unui raport de tip cauză-efect între problemele de la locul de muncă și sănătatea mintală precară.