Procurorii DNA au făcut, marți, 61 de percheziții București și județele Ilfov, Sibiu, Mureș, Sălaj, Cluj, Bistrița-Năsăud și Timiș, la companii farmaceutice, distribuitori de medicamente, spitale și clinici de oncologie, precum și la locuințele mai multor persoane, într-un dosar în care se fac cercetări pentru fapte de corupție, în legătură cu înțelegeri privind prescrierea unor medicamente, cu „recompensarea” doctorilor.
Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că firmele de medicamente vizate în cauză sunt suspectat au oferit unor medici din cadrul unor spitale din județele Mureș, Sălaj, Sibiu, Bistrița-Năsăud și Cluj achitarea cheltuielilor la diverse simpozioane și congrese internaționale, acoperind și cheltuieli personale ale acestora, excursii în mai multe țări, bunuri, foloase și alte servicii, condiționându-le de prescrierea medicamentelor pe care le produc sau pe care le distribuie și optând pentru medicamentele mai scumpe, în locul celor generice, echivalente, care au aceeași compoziție chimică și același efect terapeutic, dar sunt mai ieftine.
Din datele și probele de la dosar ar rezulta că unele firme de medicamente alocau sume mari pentru aceste tipuri de „sponsorizări”. Astfel, în 2014, o firmă de medicamente a achitat peste 4,1 milioane de lei unui operator de turism, „sponsorizare” care în realitate ar fi fost o „mită mascată”, dată medicilor prin reprezentanții zonali, în funcție de vânzările realizate după prescrierea anumitor medicamente.
În acest caz, anchetatorii au identificat facturi fiscale emise de firme de turism aferente unor evenimente realizate în orașele Ottawa – Canada (perioada 12-16 februarie 2013), San Diego – SUA (perioada 24-31 octombrie 2013), eveniment Hotel Kronwell Brașov (perioada 18-20 iulie 2014), eveniment Hotel Internațional Iași (perioada 23-24 iulie 2014) și eveniment Hotel Ramada Sibiu (perioada 1-3 august 2014), au precizat sursele citate.
În ce privește evenimentul organizat în Ottawa, în perioada 12-16 februarie 2013, anchetatorii arată că acesta a avut loc în realitate la Paris, în luna ianuarie 2013. La deplasarea în Paris au participat aproximativ 30 de medici, fiind decontate cheltuieli de cazare, masă, transferuri, bilete de avion și bilete de spectacol.
„Sub aparența participării la un eveniment medical în orașul Ottawa, firma de medicamente a solicitat prestatorului de servicii de turism să organizeze o deplasare, la Paris, în scop turistic, la care au participat mai mulți medici”, susțin sursele citate.
În cazul evenimentului care apare în acte ca fiind organizat la San Diego, în perioada 24-31 octombrie 2013, procurorii au stabilit că, în realitate, deplasările s-au realizat la San Diego (patru nopți) și Las Vegas (trei nopți).
„Deși în realitate deplasarea s-a efectuat în două locații succesive, reprezentatul firmei de medicamente a solicitat reprezentantului firmei de turism ca pe facturile ce vor fi emise să apară numai destinația San Diego, încercând să ascundă faptul că deplasarea în Las Vegas a avut în realitate un scop turistic”, au mai arătat sursele citate.
Din datele obținute de anchetatori mai rezultă că pentru desfășurarea evenimentelor externe din Ottawa și San Diego, firma de medicamente ar fi încheiat mai multe contracte de sponsorizare cu medicii participanți la aceste întruniri.
Pentru „congresul” de la San Diego, care ar fi avut ca temă reumatologia, participanții sponsorizați ar fi fost cazați inițial în San Diego, pentru câteva zile, ulterior fiind transferați în Las Vegas, unde au fost cazați la hotelul Bellagio, tot timp de câteva zile. În timpul petrecut în Las Vegas a fost făcută o excursie la Grand Canyon, iar evenimente cu conținut științific în Las Vegas nu ar fi existat, conform datelor anchetatorilor.
Mai mult, medicii vizați de aceste activități ar fi fost implicați și în realizarea unor așa-zise studii clinice, pentru care au fost remunerați. Studiile în cauză nu ar avea însă la bază date reale, aceasta fiind încă o modalitate prin care medicii erau recompensați financiar pentru sprijinul acordat producătorilor de medicamente.
Prin creșterea vânzărilor unor produse cu valoare ridicată – Avastin, Herceptin, Interferon, Zoladex, Tarceva, folosite în cadrul programelor Naționale de Oncologie și de Terapie Intensivă a Insuficienței Hepatice – ar fi fost majorat artificial numărul de pacienți incluși în scheme terapeutice și ar fi fost crescute stocurile de medicamente în cadrul farmaciilor cu circuit închis, nejustificată prin rulajul efectiv al acestora în cadrul Programului Național de Sănătate.
Această situație ar fi dus la direcționarea fondurilor alocate în funcție de interesele operatorilor farmaceutici agreați, prejudicierea Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) și apariția unor sincope în asigurarea altor produse integrate în schemele terapeutice ale pacienților, fiind astfel afectate calitatea și continuitatea actului medical.
Potrivit surselor citate, s-ar fi creat relații la nivelul directorilor medicali și medicilor șefi din Case Județene de Asigurări de Sănătate, în unele situații chiar și al funcționarilor din Compartimentele Programelor Naționale de Sănătate și Farmacii (CPNSF) constituite în structura acestora, cu atribuții de control pe linia derulării PNS, respectiv pe linia relației cu farmaciile.
Care este circuitul aprobării medicamentelor scumpe
În circuitul aprobării unui dosar medical în tratamentele scumpe în cazul suferințelor oncologice și hepatice, după stabilirea diagnosticului, medicul întocmește dosarul pentru aprobarea medicamentului scump, a declarat pentru MEDIAFAX un specialist oncolog.
Dosarul este trimis apoi Casei de Asigurări de Sănătate de care aparține medicul prescriptor, iar medicul șef al acelei Case îl transmite CNAS, pentru a fi luat în discuție în Comisia de oncologie a instituției.
Comisia de oncologie se întâlnește o dată pe lună, unele dosare fiind aprobate și altele respinse. În general, dosarele sunt respinse atunci când sunt incomplete, a explicat oncologul.
Mai departe, Comisia de oncologie a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nu face anchetă privind pacientul căruia i s-a prescris tratamentul scump, responsabilitatea revenind exclusiv medicului specialist prescriptor.
Anchetatorii susțin că, în unele situații, reprezentanții medicali ai firmelor producătoare și distribuitoare de medicamente s-au implicat inclusiv în procesul de întocmire și promovare spre aprobare la nivelul Comisiei de specialitate a CNAS a dosarelor necesare includerii și menținerii unor pacienți din cadrul Programelor Naționale de Sănătate în anumite scheme terapeutice, bazate pe produsele promovate de aceștia.
Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că anchetatorii au făcut percheziții la clinici de oncologie din cadrul spitalelor județene Sibiu, Zalău, Târgu Mureș, la Casa Județeană de Asigurări de Săntate Sălaj, Institutul Oncologic „Ion Chiricuță”, Spitalul din Cluj-Napoca, Cabinetul Oncologic de la mansarda Ambulatoriului de specialitate al Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, Spitalul Județean de Urgență Bistrița, și la firme și distribuitori de medicamente pentru cancer.
Potrivit surselor citate, în aceste activități ar fi fost implicați 16 medici, șefi ai clinicilor și secțiilor de oncologie, medici specialiști oncologi, coordonatori și responsabili ai Programului Național de Sănătate, subprogramul Oncologie, inclusiv un președinte al Comisiei de Oncologie și un inspector de la DSP Mureș care controlează farmacii.
În unele situații, în această rețea ar fi fost implicați și reprezentanți și angajați ai unor farmacii, care asigurau eliberarea medicamentelor prescrise cu predilecție de către medici și care erau aprovizionați, pe baza înțelegerilor existente, de către producătorii și distribuitorii agreați, susțin sursele citate.
Medicamentele Avastin, Herceptin, Interferon, Zoladex și Tarceva, indicate în dosarul privind înțelegeri între medici și companii farmaceutice privind prescrierea unor tratamente scumpe pentru cancer în schimbul unor recompense, se eliberează doar cu aprobarea comisiilor de specialitate.