Podoabele dacice recuperate și adăugate tezaurului României, expuse la Muzeului Național de Istorie a României

Un număr de 18 obiecte de podoabă dacice, de o valoare excepțională datorită rarității lor, precum și a stării foarte bune de conservare, au fost recuperate de statul român și au intrat în colecția Muzeului Național de Istorie a României (MNIR) din București.

Acestea au fost prezentate marți, într-o conferință de presă la care au participat Ionuț Vulpescu, ministrul Culturii, Dimitrie Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, și Ernest Oberländer-Târnoveanu, director general al Muzeului Național de Istorie a României.

Podoabele dacice vor putea fi admirate de public timp de o săptămână, începând de marți.

Ernest Oberländer-Târnoveanu a precizat că este vorba despre piese aparținând culturii clasice dacice, din perioada existenței statului dac (sfârșitul secolului al II-lea î.e.n. – începutul secolului al II -lea î.e.n.).

„Mai exact, acest tezaur, pe baza unor paralelisme cu alte tezaure mai bine datate, poate fi plasat pe la mijlocul secolului I î.Hr. Este, fără îndoială, un tezaur dacic. De altfel, și cei care l-au scos la vânzare, pot să spun, cu mirare profesională, știau că este un tezaur dacic. De obicei, multe piese dacice sunt vândute pe piața internațională sub denumirea de piese celtice sau piese tracice. De data aceasta, consilierul care a pregătit fișa pentru tezaur știa că este vorba de un tezaur dacic. Dar noi, în activitatea de identificare a pieselor pe care le urmărește Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, nu ținem seama neapărat de ce se scrie, ci ne bazăm pe experiența noastră profesională și, fără îndoială, arheologii și numismații din România sunt cei mai buni – nu este o lipsă de modestie – pe acest domeniu față de alți colegi care nu au posibilitatea să lucreze zi de zi cu asemenea dovezi materiale ale culturii dacice sau cu descoperiri monetare tipice pentru această zonă”, a precizat directorul MNIR.

FOTO: Facebook//Muzeul Național de Istorie a României

Faptul că aceste obiecte au fost prezentate corect reprezintă o premieră, ceea ce poate determina organele judiciare să urmeze anumite piste. „Pentru că nu sunt foarte mulți specialiști în domeniul argintăriei sau al orfevrăriei dacice. Din cunoștințele noastre, aceștia în Occident nu există și probabil că cercul trebuie restrâns pentru a vedea cine a văzut acest tezaur înaintea celor care l-au recuperat”, a mai spus Târnoveanu.

Potrivit directorului MNIR, acest tezaur conține, „pe de-o parte, podoabe dacice de o mare frumusețe, printre care cel mai frumos colan dacic pe care îl are vreun muzeu în acest moment în lume, și piese întregi și funcționale”.

„Multe piese care se găsesc în tezaur le cunoșteam sub formă de fragmente, dar nu ne-am putut imagina niciodată care era modalitatea de a fi purtate în epocă. De data aceasta, avem asemenea elemente clare și este o șansă istorică. Toate piesele sunt foarte interesante. Probabil, pentru public cele mai interesante sunt falerele cu reprezentarea unei divinități, un zeu al vegetației, din argint aurit. Piese similare se găsesc doar în tezaurul de la Herăstrău. De asemenea, sunt mai multe pandantive, inele, în formă de secure, unele decorate cu svastici, care este un simbol religios foarte vechi, și, desigur, o parte dintr-o centură de damă. Majoritatea bijuteriilor din acest tezaur sunt bijuterii de damă, dacă nu chiar toate. Inele și o versiune târzie a brățărilor decorate cu capete de șerpi, stilizate”, a mai declarat Ernest Oberländer-Târnoveanu.

Totodată, acesta a menționat că recuperările din ultima perioadă „se datorează faptului că instituțiile funcționează din ce în ce mai bine și experții au deja o rutină”. De asemenea, directorul MNIR a spus că acest tezaur a fost recuperat folosindu-se fondurile muzeului.

„Ministerul Culturii ne-a ajutat întodeauna. Tot ce s-a recuperat până acum, sub o formă sau alta, a avut întotdeauna componenta funcționarilor de rang înalt din Ministerul Culturii. De data aceasta, am schimbat tactica, pentru că obținerea banilor din fondul de rezervă al Guvernului este foarte complicată. Ia timp mult. Or, aceste activități trebuiesc făcute extrem de rapid și, ca să dovedim că suntem un partener onorabil și ca să nu lăsăm impresia că nu acordăm toată atenția acestor bunuri, am decis ca din fondurile muzeului să fie recuperat tezaurul, astfel că tezaurul a intrat direct în patrimoniul nostru. A fost o operațiune scurtă și trebuie să subliniez rolul pe care îl are serviciul financiar contabil al muzeului (…). Pe de altă parte, este și un semnal pe care trebuie să-l tragem, încă o dată, a necesității existenței unor sume rezervate acestui gen de activități. Și de data aceasta, probabil, ne-am fi mișcat și mai repede, dacă n-am fi avut de străbătut un șir întreg de obstacole birocratice, pentru că nimeni nu putea să știe, când s-a făcut bugetul muzeului, în toamna anului trecut, că, în februarie sau martie, în Germania, se va scoate la vânzare un tezaur atât de important”, a mai spus directorul MNIR.

FOTO: Facebook//Muzeul Național de Istorie a României

Prezent la conferința de presă, Ionuț Vulpescu, ministrul Culturii, a precizat că această recuperare a podoabelor dacice este o veste bună, felicitându-i pe cei care au colaborat la această acțiune.

„Este o veste bună și cred că ar trebui să o privim ca atare și să ne bucurăm când recuperăm nu doar când pierdem și e un exemplu (…) de colaborare, de reușită. În primul rând, aș vrea să îi felicit pe cei care, cu pasiune, cu abnegație și cu discreție – pentru că nu sunt ei în lumina reflectoarelor -, au făcut posibil acest lucru. (…) Sunt podoabe dacice de o valoare extraordinară, sumele sunt mereu simbolice, atunci când vorbim de patrimoniu, importante sunt politicile pe care le dezvoltăm și iată că, atunci când instituțiile fundamentale colaborează, sunt și rezultate. Cred că trebuie spuse două lucruri, din perspectiva mea ca ministru al Culturii, este o zonă de risc atunci când vorbim de patrimoniu, mai cu seamă că sunt podoabe dacice din zona munților Orăștie și de o vulnerabilitate pe care România o are. S-au făcut lucruri în ce înseamnă protecția patrimoniului de acolo, dar cred că e loc de mai bine. În toamnă o să promovez un proiect de lege, rezervat cetăților dacice din Munții Orăștiei, astfel încât să facem să protejăm și mai bine această zonă extrem de importantă pentru istoria națională. De asemenea, cred că trebuie ca toți cei care sunt implicați să facă ceva mai mult în sensul educației și necesității conservării patrimoniului național, pe care trebuie să-l cunoaștem și, atunci când avem de-a face cu astfel de momente, să știm cât de mult putem pierde și cât de greu recuperăm”, a declarat Ionuț Vulpescu.

Pe de altă parte, potrivit lui Dimitrie Bogdan Licu, în momentul de față nu au fost identificați autorii furtului, însă se fac cercetări în acest sens.

În ceea ce privește situațiile tot mai dese de recuperare a unor bunuri furate de pe teritoriul României și scoase din țară, Dimitrie Bogdan Licu a precizat că situația este destul de complicată.

„Situația este foarte complicată. Ani de zile, siturile arheologice nu au prea fost păzite. Eu consider că, nici în momentul de față, siturile arheologice nu sunt păzite cum ar trebui să fie. Atunci a permis mai multor grupuri de indivizi, care posedă tehnică de detecție, să scotocească prin zonele prin care se presupune că există astfel de comori, să le găsească și să le valorifice. (…) Suntem țară membră a Uniunii Europene, e greu să oprești asemenea lucruri la graniță”, a precizat prim-adjunctul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

Întrebat cine ar trebui să se ocupe de protejarea acestor obiecte de patrimoniu și de împiedicarea scoaterii lor din țară, Ionuț Vulpescu a declarat: „În general, când vorbim de protecția patrimoniului, avem nevoie de o legislație pe care s-o adaptăm pentru secolul 21. Din păcate, aici au fost o serie de legi, care au avut o logică în momentul în care au fost date, anii ’90 sau 2000, dar ele trebuie aduse la zi. Sunt vulnerabilități legislative pe care trebuie să le îndreptăm. În colaborare cu poliția și cu parchetele, pentru protejarea patrimoniului, eu cred că n-ar trebui să fie niciodată o chestiune de fonduri și trebuie să suplimentăm, și oameni și fonduri”.

Ministerul Culturii, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia și Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) au colaborat, ca de fiecare dată, la recuperarea și readucerea în țară a celor 18 obiecte de podoabă dacice din argint. Acestea au fost recuperate recent de la o casă de licitații din München, Germania. Piesele, de o valoare excepțională, au fost readuse în România și au intrat în colecția muzeului începând cu data de 21 iulie, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX.

Tezaurul conține următoarele tipuri de podoabe: fibule, coliere, inele, brățări plurispiralice, pandantive și falere. Cele 18 piese, de o valoare excepțională, se încadrează din punct de vedere cronologic în secolul I î.e.n., fiind realizate în ateliere din spațiul locuit de geto-daci, cu predilecție Transilvania (spațiul intracarpatic), Sălaj-Crișana (spațiul de la vest de Carpații Apuseni), Banat, Oltenia și Muntenia.

Până în prezent, s-au desfășurat numeroase operațiuni de recuperare și repatriere a unor bunuri de patrimoniu prin aplicarea convenției UNIDROIT. Ca urmare a acestor acțiuni, patrimoniul cultural național a fost reîntregit cu bunuri, precum brățări dacice regale din aur, monede din aur și argint de tip Koson, două umbo de scuturi de paradă regale dacice din fier, monede grecești din aur de tip Lysimachos, unelte și arme din fier.

Aceasta este cea de-a patra operațiune de readucere în țară a unor piese aparținând patrimoniului cultural al României, în cursul anului 2015, după recenta repatriere a două loturi de stateri din aur de tip Koson, din Belgia și Polonia, și a două „tabulae” din bronz care conțin legile municipiului Troesmis (județul Tulcea), emise în timpul împăratului Marcus Aurelius.