Cine sunt câștigătorii și perdanții noului plan al lui Obama de reducere a poluării

Modificarea fără precedent a limitelor emisiilor centralelor electrice pe care președintele urmează să le dezvăluie luni, la Casa Albă, vizează să răspundă unei serii de preocupări exprimate atât de către ecologiști, cât și de către industria energetică. Agenția pentru Protecția Mediului (EPA) a fost bombardată cu peste patru milioane de comentarii publice după ce Obama a anunțat versiunea de anul trecut, iar opozanții planului au încercat fără succes să oprească planul în Congres și în tribunale.

Unele dintre modificările pe care Obama le aduce în versiunea finală a planului sunt și mai dure în privința limitării gazelor cu efect de seră, considerate cauza încălzirii globale. Alte modificări amână implementarea și elimină anumite opțiuni la care statele puteau recurge pentru a arăta că taie emisiile, ceea ce ce face conformarea mai dificilă.

Toate statele așteaptă cu nerăbdare modificările obiectivelor individuale de reducere a emisiilor, pe care Washingtonul le atribuie fiecărui stat în parte. Unele vor primi obiective mai îngăduitoare decât le-au fost stabilite în versiunea anterioară, în timp ce altele vor avea ținte mai greu de atins.

Administrația Obama nu a dezvăluit încă obiectivele specifice fiecărui stat în parte.

Agenția Associated Press prezintă cine sunt potențialii câștigători și perdanți.

CAȘTIGĂTORI

Ecologiștii. Spre mulțumirea ONG-urilor de mediu, Obama a înăsprit exigențele cu privire la emisii în versiunea finală a planului. Acest lucru înseamnă că centralele electrice vor fi nevoite să atingă un nivel și mai scăzut de poulare cu dioxid de carbon. Propunerea lui Obama de anul trecut stabilea o țintă de de limitare la nivel național, până în 2030, cu 30% față de nivelul din 2005. Noul plan îndeamnă la o reducere de 32% în aceeași perioadă.

Obama nu a modificat însă obiectivul de ansamblu al reducerii emisiilor la nivel național din toate sursele de poluare, inclusiv noxele produse de mașini și camioane. În baza unui angajament față de un important tratat mondial pentru protejarea mediului, Statele Unite au prevăzut să-și limiteze emisiile până în 2030 cu un interval de 26 până la 28% față de nivelul din 2005.

Statele care amână. Multe dintre plângerile față de planul lui Obama de anul trecut s-au concentrat asupra perioadei de timp pe care statele o aveau pentru ca să-și dea seama cum își vor atinge obiectivele. Planurile cu privire la modul în care statele se vor conforma tehnic urmează să fie prezentate anul viitor, dar nu se prevăd penalizări pentru solicitarea unor prelungiri de doi-trei ani, astfel că cele mai multe state ar urma să profite și să întârzie. Potrivit planului anterior, termenul-limită era 2017, dar a fost împins în 2018.

Iar în timp ce statele aveau termen-limită până în 2020 să-și atingă obiectivele, acum vor primi încă doi ani – până în 2022.

Energia regenerabilă. Planul revizuit al lui Obama se bazează în mai mare măsură pe surse de energie regenerabilă, ca cea eoliană și solară, pentru înlocuirea centralelor pe cărbune, cele mai poluante. Președintele vrea acum ca Statele Unite să obțină, până în 2030, 28% din energia electrică a țării din surse regenerabile. În propunerea anterioară era vorba despre 22 de procente.

Ca element nou, administrația intenționează acum să le ofere credite împotriva poluării statelor care-și cresc producția de energie regenerabilă în 2020 și 2021, înainte să se conformeze termenului-limită. State care investesc devreme în energia eoliană și solară pot folosi aceste credite pentru a compensa poluarea produsă după ce începe perioada de conformare, în 2022.

PERDANȚI

Americanii, pe facturile de curent. În pofida faptului că administrația preconizează că planul va conduce la o scădere a valorii medii a energiei facturate cu aproape 85 de dolari, în 2030, companiile care produc și distribuie energie electrică resping acest lucru. Economiile provin din recurgerea tot mai mare la centrale eoliene și hidrocentrale, care operează la un cost aproape zero după ce sunt instalate. Însă achiziția și construirea unor astfel de centrae sunt foarte costisitoare, ceea ce le face mai puțin rentabile în numeroase circumstanțe.

Gazele naturale. Versiunea anterioară a planului lui Obama căuta să accelereze tranziția actuală de la alimentarea centralelor cu cărbune la alimentarea cu gaze naturale, care emit mult mai puțin dioxid de carbon. Însă regula finală vizează să mențină partea de gaze naturale folosite în producerea energiei electrice la același nivel ca în prezent.

Eficiența energetică. Noul plan elimină opțiunea ca statele să primească credite pentru utilizarea unor programe de eficientizare prin convingerea consumatorilor să folosească mai puțină energie electrică, una dintre măsurile care nu implică în mod direct felul în care operează centralele. Deoarece administrația reglementează centralele electrice în baza Legii aerului curat (Clean Air Act), includerea unor asemenea măsuri în propunere a provocat îngrijorări că aceste măsuri pot fi respinse la tribunal.