Criminalii din romanele Agathei Christie pot fi identificați cu ajutorul unei formule matematice

În contextul în care Marea Britanie se pregătește să marcheze 125 de ani de la nașterea scriitoarei Agatha Christie, supranumită „regina romanelor polițiste”, Dominique Jeannerod, cercetător la Universitatea Queen din Belfast, James Berthnal, cercetător la Universitatea Exetzer, și analistul de baze de date Brett Jacob au încercat să găsească un răspuns pentru întrebarea care a obsedat milioane de cititori din lumea întreagă ai romanelor scrise de renumita romancieră: „Cine este criminalul?”.

Potrivit The Guardian, postul de televiziune UKTV a comandat acest studiu pentru a marca lansarea programului „Agatha Christie Hour”, ce va fi difuzat în fiecare zi, începând de luni, de la ora locală 20.00, timp de două săptămâni.

Studiul a fost realizat pe 27 dintre cele 83 de romane publicate de prolifica scriitoare britanică, iar printre volumele analizate s-au aflat celebrele romane polițiste „Crima din Orient Express” și „Moarte pe Nil”.

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „Va fi nevoie de 100.000 de oameni să APERE frontiera dintre Rusia și Ucraina”

09:09

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „În câteva luni, Europa va interzice TIKTOK-UL”

09:09

„Am adunat date diverse, inclusiv numărul de menționări ale vinovaților per capitol, o «analiză a sentimentelor» asociate menționărilor vinovaților, menționările referitoare la mijloacele de transport folosite, locul crimei, modus operandi și mai multe referințe încrucișate cu alte concepte-cheie ale romanelor”, a precizat Dominique Jeannerod.

Și se pare că Agatha Christie urma în realizarea intrigilor din romanele sale un model bine definit, în special în ceea ce privește sexul asasinului, motivațiile sale și cauza morții victimei. Astfel, dacă vinovatul era o femeie, descrierea ei era realizată mai degrabă într-o manieră negativă, în timp ce descrierea era neutră sau chiar pozitivă dacă asasinul era bărbat.

Fără să o acuze pe Agatha Christie de sexism, întregul raționament al autorilor studiului s-a bazat însă pe sexul asasinului, precizează The Guardian.

„De exemplu, cercetătorii au descoperit că, dacă victima era strangulată, ucigașul are mai multe șanse de a fi un bărbat (sau un bărbat ajutat de o femeie complice), în timp ce, dacă o crimă este comisă într-o regiune rurală, fapt care nu este deloc rar întâlnit în romanele Agathei Christie, există 75% șanse ca asasinul să fie femeie”, afirmă același cotidian britanic.

De asemenea, cititorii trebuie să lectureze cu atenție pasajele în care suspecții sunt asociați cu asasinul, dar și acelea în care sunt menționate tipul de vehicul utilizat de asasin.

Cercetătorii au conceput două formule de calcul.

Prima dintre ele este următoarea: k (r, δ, θ, c) = f{rk +δ+θ(P,M), c(3≤4.5}

Potrivit acestei formule, primul detaliu care trebuie luat în calcul este relația – reprezentată de litera „r” – dintre ucigaș și victimă. Criminalul (litera „k”) este aproape întotdeauna implicat emoțional cu victima, fiind de obicei soțul, soția sau o rudă apropiată.

În mod surprinzător, mijlocul de transport utilizat (litera „δ”) în roman reprezintă și el un factor central. În romanele în care apar bărci și avioane, criminalul este cel mai probabil un bărbat, în timp ce atunci când în romane sunt menționate automobile, camionete și camioane criminalul este o femeie.

Litera „θ” reprezintă modus operandi – modul în care a fost comisă crima -, literele „P” și „M” sunt asociate personajelor Hercule Poirot și Miss Marple – care încearcă să descifreze misterul crimei, litera „c” reprezintă capitolul în care apare pentru prima dată criminalul, iar litera „f” este asociată femeii suspectate de crimă.

A doua formulă de calcul este următoarea: k (l, n, s) = f [(m – l (k) / f + l (k) + n + s]

k – identitatea criminalului

l – tipul de limbaj utilizat pentru descrierea criminalului

n – numărul de menționări per roman (de-a lungul anilor)

s – locul comiterii crimei

m – bărbat

f – femeie

Agatha Mary Clarissa, Lady Mallowan, cunoscută în general ca Agatha Christie, a fost o scriitoare britanică de romane, povestiri scurte și piese de teatru polițiste. A scris și romane de dragoste, sub pseudonimul Mary Westmacott, dar acestea sunt mai puțin cunoscute, neavând același succes la public. Operele sale, în principal cele care au ca personaje principale pe Hercule Poirot [i Miss Jane Marple, au făcut ca Agatha Christie să fie numită „Regina Crimei”, ea fiind considerată drept unul dintre cei mai importanți și inventivi autori ai genului.

A fost înnobilată de regina Elizabeth a II-a, primind titlul de Dame a Imperiului Britanic – echivalentul titlului de Cavaler – în anul 1971. Agatha Christie a murit la vârsta de 85 de ani, în 1976.

Agatha Christie a vândut peste un miliard de romane în Marea Britanie și un alt miliard de romane traduse în alte limbi pe plan internațional. Romanele sale sunt depășite, din punct de vedere al vânzărilor, doar de Biblie și de opera lui William Shakespeare.