ICCJ: Medicii din spitalele de stat nu pot primi donații de la pacienți

Decizia pronunțată, pe 4 iunie, de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), a apărut, pe 5 august, în Monitorul Oficial și este obligatorie de la momentul publicării.

„Stabilește că fapta medicului din sistemul public de sănătate, care are calitatea de funcționar public, în accepțiunea dispozițiilor art.175 alin.1 lit. b teza a-ll-a din Codul penal, de a primi plăți suplimentare sau donații de la pacienți, în sensul art. 34 alin.2 din Legea nr.46/2003 privind drepturile pacientului, nu constituie o exercitare a unui drept recunoscut de lege care să atragă incidența dispozițiilor art.21 alin.1 teza I-a din Codul penal”, au hotărât magistrații instanței supreme.

Potrivit motivării deciziei ICCJ, în articolul 34 alineatul 2 din Legea 46/2003 se arată că „pacientul poate oferi angajaților sau unității unde a fost îngrijit plăți suplimentare sau donații, cu respectarea legii”. Cu toate acestea ICCJ a reținut în decizia, din 4 iunie, că această posibilitate recunoscută legislativ pacientului nu impune obligația medicului de a accepta aceste liberalități.

Judecătorii arată că este posibil ca pacientul să ofere plăți suplimentre sau donații cu respectarea legii, împrejurare care poate fi de natură să excludă orice răspundere penală, dar primirea acestora să nu se facă de către „angajați” cu respectarea legii, deoarece chiar lege interzice primirea unor plăți suplimentare sau donații de către aceștia din urmă.

„Chiar daca se admite existența unui drept al medicului de a primi plăți suplimentare sau donații, corelativ dreptului pacientului de a oferi angajaților sau unității unde a fost îngrijit plăți suplimentare ori donații, cu respectarea legii, este evident că «respectarea legii» se referă atât la respectarea legii de «pacient», cât și la respectarea legii de «angajații unității», atunci când, pe de o parte, pacientul oferă plăți suplimentare sau donații, iar, pe de altă parte, «angajații» unității medicale primesc aceste plăți suplimentare sau donații”, susțin judecătorii ICCJ în motivarea deciziei din 4 iunie.

Decizia ICCJ vine ca urmare a unei cereri din 20 martie a Curții Militare de Apel care solicita dezlegarea acestei chestiuni de drept, la rândul lor magistrații militari fiind sesizați de Direcția Națională Anticorupție (DNA).

În luna februarie, procurorii DNA au solicitat Curții Militare de Apel să ceară „ca Înalta Curte de Casație și Justiție să stabilească de principiu dacă prin dispozițiile art. 34 alin. 2 din Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului, potrivit cărora «pacientul poate oferi angajaților sau unității unde a fost îngrijit plăți suplimentare sau donații, cu respectarea legii» dezincriminează infracțiunea de primire de foloase necuvenite, faptă prevăzută și pedepsita de art. 256 din C.pen. de la 1968, respectiv infracțiunea de luare de mită, faptă prevăzută și pedepsită de art. 289 din C.pen., în varianta primirii de către funcționarul public de bani sau foloase ce nu i se cuvin, în cazul medicilor sau al altor angajați ai unităților sanitare”.

La acel moment DNA a arătat că de punctul de vedere al ICCJ depinde achitarea sau condamnarea unui medic, și că „pe o astfel de interpretare prima instanță a pronunțat o hotărâre de achitarea a inculpatului”.

Chestiunea a fost adusă în atenția magistraților militari de procurorii DNA în dosarul medicului militar Iancu Mocanu care a fost achitat de Tribunalul Militar București, în martie 2014, pentru luare de mită și primire de foloase necuvenite. Doctorul a fost prins în flagrant, în 23 septembrie 2013, când lua mită 2.000 de euro pentru opera un pacient. Medicul le-a spus anchetatorilor că suma găsită în buzunarul din partea stângă a bluzei a primit-o „ca atenție din partea unui aparținător al pacientului”.