Prețurile s-au redus în iulie cu 0,2% față de iunie. Gazele s-au scumpit cu 11%

Măsurată prin Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), inflația anuală s-a plasat la -1,4%.

„În iulie 2015, ponderea mărfurilor și serviciilor care au înregistrat o scădere a prețurilor, comparativ cu luna iulie 2014, este de 40%, cele care au avut creșteri cuprinse în intervalul 0-2,5% dețin o pondere de 34,5%. Mărfurile și serviciile ale căror prețuri au crescut cu mai mult de 2,5% dețin o pondere de 25,5%”, se arată într-un comunicat al Institutului Național de Statistică (INS).

Creșterea medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2014 – iulie 2015) față de precedentele 12 luni, calculată pe baza IPC, este de 0,5%, iar pe baza IAPC creșterea a fost de 0,7%.

Prețurile la alimente au scăzut în iulie cu 1,2% față de iunie, în timp ce la produsele nealimentare prețurile au fost mai mari cu 0,5%, iar la servicii cu 0,1%.

Cel mai mult s-au ieftinit legumele și conservele de legume, cu 10,3%, urmate de cartofi (-8%), fructe proaspete (-3,9%) și fructe și conserve din fructe (-1%).

Pe de altă parte, citricele și alte fructe meridionale s-au scumpit cu 2,6%, ouăle cu 1,3%, iar margarina, fasolea boabe și alte leguminoase cu 0,3%.

Din categoria produselor nealimentare, cele mai mari reduceri de prețuri au fost consemnate la medicamente, cu 3,5%, și la articole medicale, cu 3,4%. Gazele, în schimb, s-au scumpit cu 11,2%. Alte scumpiri s-au mai înregistrat la săpunul de rufe (0,2%) și energie electrică (0,1%).

Comparativ cu decembrie, alimentele s-au ieftinit în iulie cu 7%, pe când produsele nealimentare s-au scumpit cu 2,1%, iar serviciile cu 1,3%.

În iunie, prețurile de consum au scăzut cu aproape 3% față de mai, pe fondul reducerii TVA la alimente și băuturi la 9% de la 1 iunie, iar rata anuală a inflației a ajuns în teritoriu negativ, la -1,6%, pentru prima dată în ultimii 25 de ani, influențată de ieftinirea alimentelor cu 6,4%.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat marțea trecută că economia nu riscă să intre în deflație, având în vedere că inflația se va situa în teritoriu negativ în viitoarele trei trimestre, întrucât consumul crește cu 6% și poate ajunge la 10% până la finele anului, existând chiar presiuni inflaționiste după creșterea salariilor.

„Răspunsul este nu și am două argumente. Grosul acestei dezinflații, într-adevăr de tip «șoc», cred că este foarte importantă, vine nu atât din eventuala reducerea TVA de la 24% la 19% – noi am luat-o în considerare, nu este într-adevăr certă, din timp ce procesul legislativ nu s-a terminat, dar nu putem să n-o luăm în considerare în scenariul nostru, – dar grosul dezinflației vine tot de la TVA redus la alimente, pentru că ponderea alimentelor în indicele prețurilor de consum din România este foarte mare. Deci nu este neapărat o noutate, am spus doar că s-a accentuat”, a afirmat Isărescu la briefingul după ședința CA pe probleme de politică monetară, fiind întrebat dacă există pericolul intrării într-o perioadă de deflație.

El a arătat că dezinflația s-a mai accentuat pentru că BNR a calculat un indicator de transmisie a reducerii TVA la alimente de 60% în scăderea prețurilor, însă în realitate a fost mult mai mare.

Totodată, șeful BNR a atras atenția că, dacă alimentele s-au ieftinit ca urmare a reducerii TVA la 9%, se observă presiuni inflaționiste din partea produselor nealimentare și a serviciilor, unde prețurile au crescut.

Banca centrală a revizuit în jos prognoza pentru rata anuală a inflației, la -0,3% pentru finele acestui an și la 0,7% până la sfârșitul anului viitor, cu 0,5 puncte procentuale, respectiv 1,2 puncte în scădere față de proiecția anterioară, urmând să intre în interiorul intervalului din jurul țintei în T1 2017.

Scenariul de bază realizat de BNR a luat în calcul informațiile disponibile la 15 iulie, înainte de retrimiterea Coldului Fiscal în Parlament de către președintele Klaus Iohannis, la 17 iulie.

„Rata anuală a inflației IPC este anticipată la valori negative până în mai 2016, va reveni la valori pozitive, dar inferioare, până la sfârșitul anului 2016, intervalului țintei și a reintra în interiorul acestuia (2,5% plus/minus 1 punct procentual – n.r.) începând cu trimestrul I din 2017. În cea mai mare parte a intervalului de prognoză, rata anuală a inflației va fi marcată de reducerile succesive ale cotei TVA”, a punctat joi Isărescu în conferința de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflației.