Descoperirea ar putea fi cu atât mai importantă pentru domeniul construcțiilor din Marea Britanie, unde s-a folosit, în mod tradițional, materialul denumit „mathematical tile”. Acest material a fost utilizat frecvent în ținuturile din sud-estul Angliei, mai ales în East Sussex și Kent , în sec. 18 și 19. „Plăcile matematice” erau montate pe exteriorul clădirilor cu structură din lemn, ca o alternativă la cărămidă.
Multe clădiri din Brighton poartă amprenta „mathematical tiles”, în special cele construite după anul 1760. În anii 1784-1850, metoda a fost adoptată de mulți constructori afectați de taxa pe cărămidă, dar ulterior autoritățile au instituit taxe și pe acest tip de material.
Fiecare triunghi și formă pătrată pot acoperi planul. Lucrurile se schimbă însă în cazul pentagonului. Un pentagon obișnuit nu poate acoperi un plan, dar altele non-regulate pot face acest lucru. Cursa pentru clasificarea pentagoanelor s-a întins pe mai bine de un secol, începând cu matematicianul german Karl Reinhardt, care a descoperit, în 1918, cinci tipuri de pentagoane care pot acoperi perfect o suprafață plană.
Acesta nu a descoperit însă cinci pentagoane diferite, ci mai degrabă cinci clase de pentagon, fiecare fiind descrisă printr-o ecuație. De asemenea, se iau în discuție pentagoanele convexe.
Cei mai mulți cercetători au presupus că Reinhardt a avut o listă completă a pentagoanelor până la jumătatea secolului 20. În 1968, R. B. Kershner a descoperit alte trei tipuri de pentagon. De asemenea, Richard James a descoperit o serie de pentagoane în 1975.
În același an, o casnică pe nume Marjorie Rice a dezvoltat propria metodă matematică și a descoperit alte patru tipuri de pentagon. În 1985, Rolf Stein a descoperit 14 tipuri de pentagon.
Luna trecută, Casey Mann, Jennifer McLoud și David Von Derau din cadrul Universității Washington Bothell au anunțat descoperirea unui pentagon deosebit. „Am descoperit modelul folosind un calculator și numeroase combinații”, a declarat Casey, potrivit theguardian.co.uk.