La ora actuală, doar 2% dintre utilizatorii de internet din România dețin un ceas inteligent, deși 50% dintre aceștia consideră un astfel de dispozitiv foarte util.
Studiul întocmit de iSense Solutions arată că peste 80% dintre români sunt familiarizați sau cel puțin au auzit de conceptul de smartwatch. Interesul pentru achiziționarea unui dispozitiv inteligent, în următoarele 12 luni, aparține bărbaților și tinerilor activi profesional din intervalul de vârstă 25-34 de ani, cu venituri personale de peste 3.000 de lei.
În topul celor mai cunoscute mărci de ceasuri inteligente, 60% dintre românii chestionați au menționat pe prima poziție Apple, urmată de Samsung. În ceea ce privește intenția de cumpărare, 47% ar achiziționa marca Samsung, față de 29%, care ar alege marca Apple. În clasament mai apar Sony și LG.
Conform sursei citate, principalele caracteristici care stau la baza intenției de cumpărare a unui smartwatch de către români sunt: multitudinea aplicațiilor existente (42%), posibilitatea comunicării cu alte persoane atunci când le este greu să utilizeze telefonul, cum ar fi cazurile în care se află la volanul mașinii (38%), designul (37%) și durata de viață a bateriei (32%).
De asemenea, cele mai utile funcții ale unui smartwatch dorite de posibilii cumpărători sunt considerate a fi GPS-ul (76% dintre români), precum și posibilitatea de a efectua și de a primi telefoane prin intermediul ceasului (72%) sau cea a verificării pulsului și a activității fizice a persoanei care poartă ceasul (72%).
Pe de altă parte, principalul motiv invocat de cei care nu doresc să cumpere un smartwatch este prețul ridicat (64%), în timp ce 27% se autocaracterizează ca fiind conservatori și preferă să poarte ceasuri normale, iar 22% consideră că aceste ceasuri nu le oferă nimic în plus față de un smartphone.
Studiul a fost realizat online de compania iSense Solutions pe un eșantion de 1.070 de respondenți, membri ai Panelului ResearchRomania.ro. Datele sunt reprezentative pentru persoanele cu vârsta de peste 15 ani, din mediul urban din România, iar rezultatele au un grad de eroare de +/-3%, la un nivel de încredere de 95%, scrie Agerpres.