„Cred că a exagerat cu obrăznicia și folosesc un termen nediplomatic pe care sunt convins că-l va traduce în limba maghiară. Niciun ambasador al niciunei țări nu și-a permis vreodată în România și niciun ambasador român nu-și permite în străinătate să dea interviuri în presă cu obrăznicie la adresa României”, a declarat premierul, la Antena 3.
„Ministerul de Externe a avut o atitudine corectă, din punctul meu de vedere, domnul Aurescu m-a consultat și sper să fi înțeles acest avertisment, că există o limită peste care nu mai întoarcem obrazul”, a mai spus Ponta.
Întrebat dacă este ultimul avertisment pe care îl dă România, Ponta a spus că, în ceea ce privește ambasadorii, „cartonașele le poate da doar președintele României, Guvernul atrage atenția”.
Premierul a mai spus că a fost o serie de declarații și ultima „a umplut paharul”.
Întrebat de ce a lipsit opinia președintelui din această chestiune, premierul nu a dorit să comenteze. „Dacă zic că domnul Iohannis să nu se bage la economie, că nu se pricepe, nu pot să mă bag eu peste atribuțiile președintelui”, a menționat el.
Întrebat dacă sunt tensiuni în relațiile româno-maghiare, Victor Ponta a spus: „Sunt, categoric, dar cred că le putem gestiona european, adică ca doi buni vecini, ca două țări care au aceleași standarde democratice, că altfel nu eram membri ai Uniunii Europene și ai NATO. (…) Noi n-avem niciun fel de problemă cu niciunul din vecinii noștri”.
Premierul a mai spus că nu are niciun fel de relație cu premierul ungar, Viktor Orban, deși are relații de prietenie cu toți ceilalți premieri din regiune.
„Cred că trebuie să avem relații bune cu toți vecinii, cred că apartenența guvernului de la Budapesta la PPE e dreptul lor. (…) Cred că trebuie să fim respectați, ca țară. Cred că cei de la PNL nu deschid gura de frică să nu-i certe PPE-ul, ceea ce-i foarte rău”, a mai spus premierul.
Întrebat ce înseamnă pentru România că premierul nu are relații cu omologul de la Budapesta, Ponta a spus că „poate că are președintele Iohannis și e suficient”, explicând că se pot întâlni la PPE.
Ambasadorul român la Budapesta, Alexandru Victor Micula, s-a prezentat, marți, la Ministerul Afacerilor Externe ungar, după ce a cerut o audiență, pentru a discuta pe tema declarațiilor ambasadorului ungar la București, Botond Zakonyi.
Micula a cerut luni o audiență la MAE al Ungariei și a mers marți la sediul ministerului pentru a exprima dezacordul puternic față de conținutul declarațiilor făcute de ambasadorul Zakonyi Botond cu privire la ansamblul relațiilor bilaterale româno-ungare, a precizat Biroul de Presă al MAE de la București pentru MEDIAFAX.
De altfel, MAE român a reacționat public în 3 august față de afirmațiile ambasadorului Ungariei, convocându-l la discuții pe Nagy Károly Zoltán, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Ungariei la București. Potrivit unui comunicat de presă emis de MAE, partea română a atras atenția, printre altele, că declarațiile referitoare la un eventual statut de autonomie, bazat pe criterii etnice, echivalează cu o imixtiune în afacerile interne ale României, criticând și afirmațiile referitoare la premierul Victor Ponta.
Ambasadorul Alexandru Victor Micula a transmis oficialilor de la Budapesta mesajul Ministerului român al Afacerilor Externe.
Într-un interviu acordat cotidianului „România Liberă”, în 3 august, ambasadorul Ungariei în România, Botond Zakonyi, a susținut că România refuză să termine 10 drumuri transfrontaliere care ar urma să lege cele două țări, acuzând și faptul că nu este asigurată folosirea limbii maghiare în administrația publică și în educație.
O altă problemă semnalată de ambasador, în interviul citat, ar fi modul în care premierul român Victor Ponta și-a construit imaginea prin opoziție cu Viktor Orban. „Așa și-a început Victor Ponta cele două roluri pe care le joacă: Victor, băiatul bun, și Viktor, băiatul rău. European, social-democrat, pentru rolul de Victor cel bun, și naționalist, antieuropean, pentru rolul ¬celălalt”, a declarat diplomatul în contextul în care i s-a cerut să dea exemple de politicieni români care ar fi făcut declarații deranjante.
În ceea ce privește autonomia, diplomatul a spus că „autonomia nu este excepția în Europa, este un model pentru ca minoritățile să poată conviețui împreună cu majoritățile”.