Peste o mie de credincioși, la hramul Mănăstirii „Românilor de Pretutindeni” de la Izvoru Mureșului

Credincioșii, între care unii îmbrăcați în costume populare românești, s-au adunat în curtea Mănăstirii de la Izvoru Mureșului încă de vineri și au asistat la prohodul Adormirii Maicii Domnului și la priveghi, ocolind biserica în genunchi și pe coate, potrivit obiceiului.

Slujba de Sfânta Maria Mare a fost oficiată de PS Gurie, episcopul Devei și Hunedoarei, de PS Emilian Lovișteanul, episcopul vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, și de PS Andrei, episcopul ortodox al Covasnei și Harghitei, precum și de un sobor de preoți, în altarul de vară, recent ridicat și încă neterminat, înconjurat la bază de flori, iar în partea superioară de un drapel tricolor de mari dimensiuni.

Românii de peste hotare, care au participat timp de o săptămână la lucrările celei de-a XIII-a ediții a Universității de Vară din localitate, au spus că slujba a fost ca un „balsam pentru suflet”, în special pentru cei din Valea Timocului (Serbia).

„Noi, românii din Timoc, nu beneficiem de slujbă în biserică în limba română, așa că aici, la Izvoru Mureșului, unde venim în fiecare an să ne întâlnim cu frații noștri din România și din alte țări, e o mare bucurie să auzim slujba în limba română. Să ne rugăm lui Dumnezeu împreună cu preoții de aici este balsam pentru suflet, este impresionant”, a spus Predrag Balasevici, adăugând că dorința cea mai mare a lor este să poată „vreodată” să se bucure „de lucrurile pe care orice om de pe pământ trebuie să le aibă: biserica proprie și preoții care să slujească în limba țării mamă”.

Alături de ei, s-au rugat români veniți din Italia și Spania, dar și din Republica Moldova.

„E o zi cu totul specială, împreună cu românii din jurul granițelor țării și din Blacani gustăm din unirea noastră viitoare. De fapt, în unire, în spirit, în inimi suntem cu toții uniți, dar servicii divine de felul acesta și bucuria comuniunii, aflării împreună, ne fac să pregustăm din această viitoare unire pe care o merităm, în demnitate și libertate, așa cum s-au rugat preasfințiții și preacucernicii părinți astăzi, aici, la Izvoru Mureșului”, a afirmat Vlad Cubreacov, președintele Asociației „Răsăritul Românesc” din Chișinău.

La rândul său, președintele executiv al Fundației Naționale pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Popescu, a spus că Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” reprezintă „și inima României și inima românilor de pretutindeni”.

„Ea va rămâne mereu un reper al credinței strămoșești ortodoxe și al românității, pe care o dorim de fiecare dată prezentă în fiecare cuvânt, în fiecare gând, în fiecare inimă a celor care participă la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului”, a susținut el.

PS Andrei, episcopul ortodox al Covasnei și Harghitei, i-a binecuvântat și le-a mulțumit românilor din afara granițelor că nu își abandonează credința străbună.

„Astăzi, când prăznuim Adormirea Maicii lui Dumnezeu, un gând de prețuire și de binecuvântare se îndreaptă către toți românii de pretutindeni și în special către cei din Valea Timocului, care, neavând biserici în limba română, strigă la Dumnezeu în dulcele grai valah; le mulțumim pentru răbdarea că trăiesc pe acele plaiuri, le mulțumim pentru dragostea cu care se apleacă asupra fraților lor din România, le mulțumim pentru dragostea cu care nu părăsesc credința noastră preavoslavnică”, a spus PS Andrei.

În cadrul Sfintei Liturghii, stareța Mănăstirii „Adormirea Maicii Domnului”, Miriam, a fost ridicată la rangul de stavroforă și a primit Crucea lui Cristos, în semn „de prețuire, de întărire pentru toți viețuitorii sfântului așezământ monahal” și de recunoaștere a activității sale pastorale.

La finalul slujbei, credincioșii au fost invitați la o agapă creștinească, în curtea mănăstirii, iar cei grăbiți au primit la pachet sarmale și cozonac.

Mănăstirea de la Izvoru Mureșului, ctitorie a fostului arhiepiscop al Covasnei și Harghitei IPS Ioan Selejan, acum mitropolit al Banatului, a fost întemeiată în anul 1996, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.

În 15 august 2000, biserica a fost sfințită de PF Teoctist, care, datorită peisajului și florilor cu care maicile împodobesc ferestrele și curtea mănăstirii, a atribuit ansamblului religios de la poalele Hășmașului Mare supranumele de „Grădina Maicii Domnului”.

Lăcașul de cult adăpostește o raclă cu o parte din moaștele Sfântului Ierarh Nicolae și are cea mai mare suprafață de pictură în frescă din România, toate clădirile fiind împodobite în interior cu picturi bogate prin tematică și culoare, suprafața totală de frescă depășind 2.000 de metri pătrați.