Votul nu e o lozincă: Cinci minciuni ale premierului Ponta după ce trei instanțe au decis că Guvernul a încălcat legea

Guvernul Ponta este primul Executiv care a blocat în mod intenționat dreptul la vot pentru trei milioane de români din țară, el încălcând legea în privința alegerilor parțiale locale și parlamentare. Trei judecători au confirmat acest „exces de putere” al premierului Ponta, deciziile și motivările instanțelor fiind prezentate în exclusivitate de Gândul. Guvernul Boc a avut și el o intenție similară, dar, în cele din urmă, a cedat și a organizat alegerile parțiale, chiar dacă a depășit termenul legal. În 2012, deputatul Ponta promitea că niciun guvern nu mai poate bloca alegeri parțiale, deoarece se impun sancțiuni penale.

În schimb, guvernul Ponta a decis să blocheze total alegerile parțiale. Pe scurt, Guvernul avea obligația să organizeze alegeri parțiale locale și parlamentare pentru toate posturile de primar, președinte de CJ și parlamentar rămase vacante, în termen de maxim 90 de zile. S-a ajuns însă în situația gravă ca pentru șefia CJ să nu fie organizate alegeri parțiale deși postul a rămas vacant din octombrie 2014, depășindu-se cu mult termenul legal. Cu toate acestea, pentru că legea nu prevede și sancțiuni, guvernul Ponta a blocat discreționar alegerile parțiale.

Pentru a ascunde această situație flagrantă, premierul Ponta a postat duminică pe Facebook un mesaj plin de inexactități, lipsit de argumente juridice solide și valide. Premierul amestecă în mod intenționat situațiile, prezintă o înșiruire de fapte neadevărată, totul pentru ca în final să rezulte că nu are nicio culpă. Victor Ponta a postat mesajul, făcând trimitere la un comunicat de presă al deputatei Gabriela Podașcă, vicepreședintă a Comisie pentru elaborarea legilor electorale. În comunicat, Podașcă, aspirantă la funcția de președinte TSD, susține că nu se mai pot organiza alegeri parțiale din cauza votării noilor legi electorale.

Minciuna 1. Nu s-au organizat alegeri parțiale din cauza noilor legi electorale

Ponta, pe Facebook: „Au votat în unanimitate noile legi electorale (alegeri locale și parlamentare) prin care se reglementează clar că se aleg pe listă președintii de CJ și parlamentarii / pentru locurile vacante nu se mai fac alegeri parțiale, iar legile anterioare sunt abrogate!”

Primul argument adus în discuție de premierul Victor Ponta este legat de faptul că Parlamentul a adoptat noile legi electorale, iar președintele Iohannis le-a promulgat, Guvernul neputând organiza alegeri parțiale locale și parlamentare.

Premierul se folosește astfel de noile legi electorale pentru a ascunde faptul că Guvernul a încălcat legea. Motivarea lui Victor Ponta este contrazisă însă de realitatea juridică.

Noile legi electorale privind locale și parlamentarele au fost promulgate de președintele Klaus Iohannis în 18 mai, respectiv 24 iunie.

Să luăm spre exemplu situația de la președinția Consiliului Județean Cluj. Guvernul avea obligația legală să organizeze alegerile în termen de maxim 90 de zile de la vacantarea postului – 3 octombrie 2014. Termenul legal a fost depășit de la finele lunii ianuarie. Premierul Ponta a declarat public că nu va organiza alegerile parțiale pentru funcția de președinte CJ Cluj, încălcând astfel legea.

În lunile decembrie, ianuarie, februarie, martie, aprilie, mai, Guvernul Ponta nu a emis hotârârea pentru aceste alegeri parțiale. Șase luni în care premierul Ponta nu a respectat legea, fără să aibă vreo motivare juridică pentru acest abuz.

La începutul anului se ajunge în situația ca în cinci județe funcția de președinte de Consiliu Județean să fie vacantă, iar guvernul să blocheze alegerile parțiale. Președintele CJ Botoșani este suspendat din funcție în februarie 2015, președintele CJ Vâlcea a murit în decembrie 2014, președintele CJ Neamț a murit în noiembrie 2014, președintelui CJ Mehedinți i-a încetat mandatul în martie 2015.

Autoritatea Electorală Permanentă a propus guvernului să organizeze alegeri pe 22 martie, dar premierul Ponta a refuzat.

Toată argumentația premierului în privința alegerilor locale cade în momentul în care AEP susține, într-un răspuns pentru gândul, că ultima dată la care guvernul putea da hotărâre de Guvern pentru parțiale locale era 4 mai 2015, iar ultima dată pentru alegeri era 7 iunie 2015. De ce aceste date? Pentru că legea prevede că nu poți organiza alegeri parțiale locale cu mai puțin de un an de finalizarea mandatului, actualele mandate ale aleșilor locali terminându-se pe 10 iunie 2016.

Legea alegerilor locale a fost adoptată însă pe 18 mai, cu 14 zile mai târziu decât ultima dată la care guvernul putea da o hotărâre pentru organizarea alegerilor parțiale. Astfel, chiar dacă noua lege nu era adoptată, legal tot nu se mai puteau desfășura alegeri parțiale locale, din cauza guvernului Ponta care a încălcat legea.

În concluzie, guvernul a încălcat în mod intenționat legea, fără să existe vreun impediment legal care să îl împiedice să organizeze alegerile parțiale locale la termen. Șase luni de zile, premierul Ponta a blocat intenționat aceste parțiale, ignorând datele propuse de Autoritatea Electorală Permanentă.

Încă un argument pentru această concluzie este faptul că modul de alegere a primarilor a rămas neschimbat și în noua lege electorală, schimbându-se doar modul de alegere a președinților de CJ, indirect față de direct. Cu toate acestea, guvernul Ponta nu a avansat vreo dată pentru organizarea de alegeri pentru funcția de primar al municipiului Sibiu, rămasă vacantă după ce Klaus Iohannis a ajuns președinte – decembrie 2014. Situația se repetă și pentru alte primării, printre care primării de municipiu precum Târgoviște sau Râmnicu Vâlcea.

Curtea de Apel Cluj și Curtea de Apel București a decis, în primă instanță, că Guvernul a încălcat legea și îl obligă să organizeze parțialele.

Și pentru parlamentarele parțiale, în multe colegii s-a depășit termenul legal organizarea alegerilor. Guvernul a încălcat și în acest caz legea, iar acum motivează că prin schimbarea legii nu mai poate organiza alegeri parțiale parlamentare.

Ce nu spune guvernul, este că și aici a blocat alegerile parțiale, bazându-se pe faptul că un proces durează mai mult de un an. PNL a dat în judecată guvernul la începutul anului, a câștigat în primă instanță – Curtea de Apel București, dar nici aici decizia nu este definitivă.

Premierul Victor Ponta afirma în februarie 2015 că nu va organiza aceste alegeri parțiale decât dacă o instanță îl va obliga, chiar dacă legea este clară și prevede un termen de 90 de zile de la vacantarea postului.

Minciuna 2 Cum a afectat președintele Iohannis organizarea parțialelor

Ponta, pe Facebook: Președintele Iohannis promulgă imediat legile și situația juridică este foarte clară

Al doilea argument adus în discuție de premierul Ponta reprezintă în fapt o aruncare a vinei și asupra președintelui Iohannis, care a promulgat noile legi electorale.

După cum am arătat la primul punct, în momentul promulgării legii alegerilor locale – 18 mai, Guvernul depășise deja termenul legal la care putea da o hotărâre de Guvern pentru parțialele locale – 4 mai. Pe de altă parte două instanțe deciseseră deja că a încălcat legea când nu a organizat alegeri parțiale, deci până la promulgarea noilor legi, Guvernul Ponta încălcase deja legea șase luni.

PNL a dat în judecată Guvernul încă din luna ianuarie, dar procesul a durat, existând o primă sentință în luna aprilie. Curtea de Apel Cluj a desființat toate argumentele Guvernului, arătând că s-a încălcat legea.

Ce uită să spună premierul este că președintele Iohannis i-a transmis că greșește în privința parțialelor și că trebuie organizate alegeri.

„După părerea mea abordarea Guvernului este greșită, trebuia să organizeze alegeri parțiale în toate județele în care sunt posturi vacante”, a fost poziția președintelui Klaus Iohannis în mai 2015.

În concluzie, noua situație juridică este clară, dar ea nu l-a împiedicat pe premierul Ponta să organizeze alegerile parțiale locale și parlamentare la termen. Șase luni, guvernul Ponta a blocat alegerile, deși cadrul legal era clar că în maxim de 90 de zile era obligat să organizeze parțiale.

Minciuna 3: Când a făcut PNL plângerea penală și când a votat noile legi

Ponta, pe Facebook: PNL (care a inițiat și votat legile) face plângeri penale contra Guvernului că de ce nu organizează alegeri parțiale.

Premierul Ponta amestecă în mod intenționat două momente pentru a încerca să arate că PNL depune plângeri penale după ce a votat noile legi electorale.

A se urmări că prima dată premierul face mențiunea că PNL a inițiat și a votat legile și apoi completează cu plângerile penale.

PNL a depus o plângere penală pe numele premierului pentru abuz în serviciu, dar aceasta a fost înregistrată pe 28 ianuarie 2015, cu cinci luni înainte de votarea noilor legi electorale în Parlament. Legile electorale au fost promulgate în lunile mai și iunie.

În această perioadă, instanțele de contencios administrativ de la Curtea de Apel Cluj și București au decis că guvernul Ponta a încălcat legea și a dat decizii favorabile PNL, cerând guvernului să organizeze parțiale, în timp ce procurorul Dragoș Cojocariu de la Parchetul General a clasat dosarul privind abuzul în serviciu.

Concluzie: PNL a depus o plângere penală la începutul anului, soluționată de Parchetul General până în momentul votării noilor legi electorale.

Minciunea 4: Procurorii resping plângerile peneliștilor în baza noilor legi votate

Ponta, pe Facebook: Normal că procurorii le resping plângerile peneliștilor tocmai în baza legilor elaborate și votate de peneliști!

Premierul Ponta folosește și pentru această afirmație un truc des întâlnit în discursul său public: amestecă două situații, fără a tine cont de ordinea cronologică și implicațiile juridice.

Procurorul Dragoș Cojocariu de la Parchetul General a clasat încă din 6 aprilie plângerea penală depusă de PNL pe numele premierului Ponta pentru abuz în serviciu.

Decizia procurorului, vine la trei zile după ce pe 3 aprilie 2015, Curtea de Apel Cluj – secția contencios administrativ, a decis că guvernul trebuie să organizeze alegeri parțiale pentru funcția de președinte CJ Cluj.

Noua lege electorală privind alegerile locale era promulgată de președintele Iohannis în 18 mai 2015.

Astfel, între 3 aprilie și 18 mai există o diferență de aproximativ o lună și jumătate.

În concluzie, clasarea cauzei Ponta la Parchetul General nu poate fi motivată prin faptul că în Parlament a fost votată o nouă lege electorală. Mai mult, premierul Ponta susține acum punctul de vedere al procurorilor, deși judecătorii de la Curtea de Apel Cluj și București au decis că nu a fost respectată legea în privința parțialelor.

Problema 5: Cum s-au împărțit procurorii de la DNA și Parchetul General pentru premierul Ponta

Ponta, pe Facebook: începe atacul public cu injurii și insulte la adresa procurorilor care nu execută ordinele PNL (ei fiind incapabili să ajungă democratic la guvernare, tot insistă să-i aducă procurorii acolo!)

În ultima parte a mesajului său de pe Facebook, premierul Ponta lasă de înțeles că în acest moment există procurori care execută ordinele PNL și alții care nu le execută. Această separație, induce ideea că procurorii DNA, care au început urmărirea penală pe numele premierului și i-au stabilit ulterior calitatea de inculpat, fac jocurile PNL. În contrapondere, procurorii de la Parchetul General, condus de Tiberiu Nițu, cei care au clasat dosarul Ponta – abuz în serviciu, nu execută aceste ordine.

Premierul nu s-a ferit să spună public că DNA face jocuri politice, fără ca ministrul justiției să intervină. Robert Cazanciuc a cerut CSM să sesizeze Inspecția Judiciară în cazul liberalilor Radu Zlati – deputat și Mihai Seplecan – președintele CJ Cluj, care l-au acuzat pe Tiberiu Nițu că l-au ajutat pe premierul Ponta prin clasarea dosarului, în ciuda deciziilor judecătorilor.

Dacă se începea urmărirea penală pentru abuz în serviciu pe numele premierului Ponta, președintele Klaus Iohannis îl putea suspenda din funcție, deoarece este o faptă comisă în timpul mandatului de premier. De aceea, premierul vorbește de venirea PNL la putere cu ajutorul procurorilor.

Bonus minciuna 6: ce spunea Ponta în 2012 despre blocarea parțialelor

În 2015, organizarea alegerilor parțiale era prezentată astfel de premierul Ponta.

„Opinia noastră este că România nu trebuie să stea tot timpul în alegeri, ci trebuie să ai date în care strângi mai multe tipuri de alegeri și în felul acesta economisești bani și ferești societatea de o campanie electorală neîntreruptă. Deci strict politic, PSD-ului i-ar conveni să organizeze alegeri pentru că cel puțin două din trei le-am câștiga. Dar aici nu este vorba de un interes politic, aici e vorba dacă facem în fiecare săptămână și ținem țara tot timpul în alegeri pentru un mandat care se termină peste un an. Poate reușim să schimbăm legea pentru un mandat de patru ani, atunci la anul nu mai organizăm. De muncit când mai muncim dacă stăm tot timpul numai în alegeri”, a fost motivația oferită de prim-ministru în 2015.

Poziția sa de premier contrastează puternic cu mesajele deputatului Victor Ponta aflat în Opoziție în 2012.

„Vom acționa împreună cu ONG-urile pentru a obține pe calea instanțelor alegeri parțiale în cele trei colegii de deputat și două de senat în care Guvernul Boc era obligat conform legii actuale în vigoare să organizeze alegeri parțiale (…) Guvernul Boc nu a aplicat legea, nu a emis hotărâri de Guvern, nu a organizat alegeri (…) vom acționa atât în instanța civilă, pentru ca instanța să oblige guvernul să organizeze alegeri, să respecte legea de fapt, dar și din punct de vedere penal, faptul că un prim-ministru, oricum s-ar numi acesta, refuză să respecte o lege a țării este o încălcare și a legii penale”, afirma la o conferință de presă a USL din ianuarie 2012 Victor Ponta.

Premierul Ponta își încheie postarea de pe Facebook de ieri cu următorul mesaj: „PNL/PDL contează pe faptul că tupeul și mințitul în fața oamenilor va funcționa în continuare! Păcat”

Înaintea acestuia sunt cele zece rânduri, în care premierul amestecă în mod deliberat date, evenimente pentru a explica blocarea alegerilor parțiale.

„Mai simplu – ca și la Codul Fiscal întâi votează ceva și pe urmă spun la televizor exact invers:

– au votat în unanimitate noile legi electorale (alegeri locale și parlamentare) prin care se reglementează clar că se aleg pe listă președintii de CJ și parlamentarii / pentru locurile vacante nu se mai fac alegeri parțiale, iar legile anterioare sunt abrogate!

– președintele Iohannis promulgă imediat legile și situația juridică este foarte clară;
– PNL (care a inițiat și votat legile) face plângeri penale contra Guvernului că de ce nu organizează alegeri parțiale. Normal că procurorii le resping plângerile peneliștilor tocmai în baza legilor elaborate și votate de peneliști

– începe atacul public cu injurii și insulte la adresa procurorilor care nu execută ordinele PNL (ei fiind incapabili să ajungă democratic la guvernare, tot insistă să-i aducă procurorii acolo!)”.