„Vă chem, așadar, să ne amintim, cu pioșenie, de victimele regimurilor totalitare, instalate pe o mare parte din continentul nostru în secolul trecut. Ieșită de sub zodia totalitarismelor, România și-a asumat, odată cu aderarea la NATO și la Uniunea Europeană, valorile democratice și, în numele acestor valori și a identității noastre, avem obligația de a condamna și respinge ceea ce este greșit și nedemn în trecutul nostru recent”, se spune în mesajul prezidențial.
Președintele afirmă că „semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov la 23 august 1939 reprezintă un moment tragic pentru națiunea română și o bornă cinică în istoria secolului XX” și adaugă că „disprețul față de lege și față de valoarea sacră a ființei umane a făcut posibilă existența unor regimuri criminale care au secerat viețile a sute de mii de oameni nevinovați’.
„Victimele politicilor de exterminare inițiate și coordonate de regimurile național-legionar, antonescian și comunist nu trebuie negate, uitate sau minimalizate, ci trebuie onorate și amintite. Prin măsurile și acțiunile curajoase și concrete pe care le-a luat în ultimul deceniu cu privire la condamnarea fermă a acestor regimuri, România a dovedit că s-a desprins definitiv de un capitol sumbru al istoriei sale”, susține președintele.
„În continuare, trebuie să fim vigilenți și să prevenim acțiunile și inițiativele radicale, utopice și extremiste, inclusiv de pe scena politică, care reprezintă atacuri la statul de drept și la democrație”, avertizează Iohannis.
La 23 august 1944, România a trecut de partea Aliaților în cel de al doile război mondial, întorcând armele împotriva Germaniei. Până în 1990, 23 august a fost sărbătoarea națională a României.
Pe 23 august 1939 , la Moscova, s-a semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, una dintre consecințele sale fiind ocuparea Basarabiei ,Nordului Bucovinei și Ținutului Herței de către sovietici.