Germania a renunțat să-i trimită pe imigranții din Siria în țările prin care au intrat în UE

Decizia germană – anunțată marți, dar pusă în aplicare în mod discret de mult timp – „este singurul caz pe care-l cunoaștem în rândul statelor membre” ale Uninii, a comentat la Bruxelles Natasha Bertaud, o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene (CE).

Gestul Berlinului „constituie o recunoaștere a faptului că nu putem lăsa statele membre situate la frontierele externe să gestioneze singure” afluxul excepțional de imigranți, ca în cazul Greciei sau Italiei, a continuat Bertaud.

„Europa se află într-o situație care nu este demnă de Europa, trebuie s-o spunem pur și simplu”, a declarat la rândul său cancelarul german Angela Merkel, îndemnând într-un „dialog cu cetățenii” la o mai repartizare mai dreaptă a primirii refugiaților în cadrul Uniunii Europene.

Acești imigranți, care apucă „ruta Balcanilor de Vest”, traversează frontiera în apropiere de satul unguresc Roszke, una dintre singurele părți ale frontierei cu Serbia care nu este blocată de gard.

Călătoria le-a fost blocată săptămâna trecută, când Macedonia, depășită de situație, și-a închis frontiera timp de trei zile, împingându-i pe imigranți înapoi în Grecia cu lovituri de baston.

„Am fost opriți în Macedonia timp de două zile. Forțele antirevoltă erau teribile. Poliția a recurs la arme și la gaze lacrimogene”, a declarat un inginer IT irakian, în vârstă de 29 de ani, care a fugit de la Mosul, din calea jihadiștilor din cadrul grupării Statul Islamic (SI).

– „Epuizați și traumatizați”

În sudul țării, centrul de primire Presevo înregistrează sosirea a aproximativ o mie de persoane pe zi, potrivit Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați (UNHCR), care înregistrase peste 700 numai marți dimineața.

Iar 600-700 de imigranți așteptau să poată trece din Macedonia în Grecia.

Deși ocolită de valul de imigranți, Bulgaria a anunțat că a trimis militari să consolideze cele patru posturi de frontieră cu Macedonia.

Iar Austria a decis să mobilizeze aproximativ 500 de militari, pentru a instala adăposturi și a distribui ajutoare alimentare.

La Geneva, o purtătoare de cuvânt a UNHCR, Melissa Fleming, a anunțat că „situația s-a calmat după scenele de haos de săptămâna trecută” la frontiera greco-macedoneană, dar a anunțat că ONU se așteaptă ca numărul imigranților să ajungă la 1.500-3.000 pe zi în acest sector.

Potrivit lui Fleming, „mulți vin din țări afectate de violențe și conflicte, ca Siria și Afganistan” și sosesc „epuizați și traumatizați”.

Din ianuarie și până în iunie, 102.000 imigranți au pătruns în UE prin Macedonia, Serbia, Bosnia-Herțegovina, Albania, Muntenegru și Kosovo, față de 8.000 în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Agenției FRONTEX însărcinate cu frontierele externe ale spațiului Schengen.

– Plan de acțiune

În total, potrivit Frontex, în primele șapte luni ale anului numărul de imigranți de la frontierele UE a atins 340.000, față de 123.000 în aceeași perioadă a lui 2014.

Numai săptămâna trecută, aproximativ 5.300 de persoane, provenind în principal din Africa subsahariană, au fost salvate pe Mediterana, în cadrul mai multor zeci de operațiuni de salvare efectuate de către Marina italiană sau Misiunea europeană Triton.

La Summitul Balcanilor de Vest, prevăzut joi la Viena, Austria urmează să propună un plan de acțiune în cinci puncte, care prevede: intensificarea luptei împotriva rețelelor de călăuze, o repartizare „mai echitabilă” a refugiaților între statele UE, o cooperare consolidată în domeniul securității, un ajutor către țările de origine ale imigranților și o „strategie de azil la scară europeană”.

Însă Raportorul Special ONU pentru Drepturile Migranților François Crépeau a apreciat că este necesar ca UE să elaboreze o politică de primire a imigranților „coerentă, globală” și care să respecte drepturile omului.