Sfârșitul tragic al jurnaliștilor împușcați în direct redeschide o rană adâncă în SUA. Cel mai mare eșec al administrației Obama

Probabil dacă în urmă cu 48 de ore ai fi întrebat despre Alison Parker și Adam Ward toată lumea ar fi ridicat din umeri. Acum numele lor este pe buzele tuturor. Au ajuns pe prima pagină a presei din toată lumea după ce au fost uciși în direct de un fost coleg. O dimineață care nu se anunța a fi deloc specială s-a sfârșit tragic pentru reporterița Alison Parker (24 de ani) și cameramanul Adam Ward (27). Ziarele, televiziunile, Facebook-ul și site-urile din toată lumea vorbesc despre execuția celor doi. Alison urma să se căsătorească, Adam la fel și voia să se lase de televiziune, poveștile lor emoționante (vezi mai jos) inundă spațiul public. Au deschis însă și o rană adâncă a Americii.

Tragicul eveniment a redeschis dezbaterea despre controlul armelor în SUA. Un eșec major al administrației Obama, care le-a promis americanilor atunci când a candidat pentru prima dată că va reintroduce legislația restrictivă în acest sens. Acum spre finalul celui de-al doilea mandat vorbește încă despre această încă mare problemă ale cărei consecințe arată cutremurător: după atacurile de la 11 septembrie numărul civililor uciși de teroriști a fost mai mic decât al celor care au căzut victime ale violențelor cu arme de foc.

Acestea provoacă 84 de morți pe zi și costuri pentru economia americană de 100 miliarde de dolari pe an. Un atac armat cu victime multiple are loc la fiecare șase zile în America.

Potrivit unor statistici, cetățenii SUA dețin aproximativ 283 milioane de arme de foc. În mai mult de două treimi din cazurile de decese de persoane (sunt incluse aici și sinuciderile) sunt implicate arme de foc, potrivit Office for Justice Programs. După 2000, anul în care s-au înregistrat cele mai multe decese în care au fost implicate arme de foc a fost 2006 – 11.547 de cazuri.

SUA are 4,4% din populația lumii, dar are ca cetățeni aproape jumătate (42%) din civilii din lume care dețin arme de foc, potrivit The Guardian, care citează statistici ale ONU.

Numărul de persoane decedate la 1 milion de cetățeni în cazuri în care sunt implicate arme de foc (Sursa: Vox.com)

Președintele Barack Obama a declarat în iunie, într-un interviu acordat BBC News, că numărul civililor americani uciși de teroriști după atacurile din 11 septembrie 2001 (sub 100) este mai mic decât al celor care au căzut victime violențelor cu arme de foc de pe teritoriul SUA.

Obama a prezentat un plan prin care poate fi redus numărul acestor incidente violente. Printre cele mai importante măsuri se numără: interzicerea vânzărilor de arme de asalt către cetățeni, limitarea magaziei (încărcătorului) armelor care pot fi deținute de civili la 10 cartușe, îmbunătățirea sistemului de verificare al celor care cumpără arme, alocarea de fonduri de 4 miliarde de dolari pentru a ține permanent 15.000 de polițiști pe străzi, cursuri pentru 14.000 de polițiști pentru cazurile de atac cu armă și ajutor financiar pentru sporirea siguranței în școli.

Majoritatea măsurilor nu pot fi implementate fără acordul Congresului.

Șansele unui vot favorabil sunt însă incerte, Obama reclamând influența în Congres a National Rifle Association (NRA), puternicul grup de lobby favorabil armelor de foc. „Din nefericire, influența NRA asupra Congresului este extrem de mare”, a spus el, comentând că asta va împiedica încă mult timp un control mai aspru asupra vânzărilor de arme în țară. Intervenția lui președintelui american a venit la doar două zile după atacul armat de la o biserică metodistă din Charleston, soldat cu moartea a nouă persoane de culoare.

Lobby-ul NRA se bazează pe Amendamentul 2 din Constituția SUA care prevede : „Deoarece este necesară pentru securitatea unui stat liber o miliție bine orânduită, dreptul poporului de a deține și purta arme nu va fi încălcat”. Acesta face parte din „The Bill of Rights”, care a fost ratificat în 1791. Adversarii susțin însă că este vorba de drepturi colective.

De altfel, Obama a lansat un apel puternic la o acțiune în Congres, încă din decembrie 2012, după atacul sângeros de la o școală din Newton, soldat cu 27 de morți, dintre care 20 de copii. Doar patru luni mai târziu, în 18 aprilie 2013, el a primit o lovitură, după ce Senatul american a respins planul de reglementare a controlului armelor. Senatorii care s-au opus acestei reforme au obiectat prin faptul ca astfel s-ar submina un drept constituțional de a deține arme.

„A fost o zi destul de rușinoasă pentru Washington”, a declarat Obama, alături de familii din Newtown și de Gabrielle Giffords, care a fost grav rănită într-un incident armat din Arizona, din anul 2011. „Văd asta doar drept prima rundă. Mai devreme sau mai târziu, vom regla acest lucru. Amintirile acelor copii o cer”, a mai spus Obama, la vremea respectivă.

Apelul Casei Albe după atacul din Virginia

Acum, după atacul din Virginia în care au murit cei doi tineri jurnaliști, Casa Albă a îndemnat din nou Congresul să legifereze măsurile propuse în vederea unei bune reglementări a vânzării și utilizării armelor de foc. Vorbind despre „atacul armat tragic”, Josh Earnest, un purtător de cuvânt al președintelui Barack Obama, a subliniat faptul că Legislativul ar putea să ia măsuri „de bun simț” în vederea limitării accesului la arme în SUA, transmite Le Monde.

Dintre candidații la președinția SUA, democrata Hillary Clinton s-a declarat „devastată și furioasă”, într-un mesaj postat pe Twitter. „Este necesar să acționăm în vederea opririi violenței implicând arme de foc și nu mai putem aștepta”, a scris ea.

În rândul republicanilor, candidați precum Jeb Bush sau Ted Cruz și-au exprimat în mod public susținerea față de rudele victimelor, dar fără să facă vreo trimitere la legislația cu privire la armele de foc.

Moartea în direct a echipei de televiziune Alison Parket – Adam Ward a șocat lumea

În dimineața zilei de 26 august o echipă de tineri jurnaliști, reporterul Alison Parker (24 de ani) și cameramanul Adam Ward (27) de ani, mergeau să facă un subiect „ușor” pentru știrile de dimineață. Tânăra tocmai finalizase un material mai dificil despre copiii supuși la abuzuri. În dimineața în care s-a petrecut tragedia cei doi îi luau un interviu șefei camerei de comerț locale, Vicki Gardner, despre un nou centru de cumpărături deschis pe malul unui lac. Nu știau că pe urmele lor se afla Vester Lee Lanagan, un fost coleg concediat în urmă cu doi ani de televiziunea WDBJ7 din nordul statului Virginia, la care cei doi tineri jurnaliști lucrau.

Parker și Ward formau o echipă

Alison Parker era angajată la WDBJ7 de patru ani, unde începuse ca intern. Plănuia să se căsătorească cu logodnicul ei, Chris Hurst, coleg de muncă și o vedetă a postului de televiziune. Cei doi au ținut relația departe de ochii lumii și se mutaseră de scurt timp împreună. „Eram împreună de nouă luni. (…) Au fost cele mai frumoase nouă luni din viețile noastre. (…) Voiam să ne căsătorim”, a scris Hurst pe Twitter. Colegii spun că Alison era una din cele mai plăcute și energice persoane pe care le-au întâlnit. Era un „star rock”. Dacă cineva era bolnav, mergea la el acasă cu flori și întotdeauna avea cuvinte de încurajare pentru cei aflați în situații dificile.

Alison și Chris

Adam Ward, un tânăr care zâmbea tot timpul și îi binedispunea pe cei din jur, se logodise și el de curând cu producătoarea emisiunii matinale pentru care lucra. El și cu iubita lui, Melissa Ott, urmau să se mute într-un alt oraș, iar Ward voia să renunțe la televiziune pentru a se dedica unei alte cariere. Melissa se afla în regie când a văzut, live, atacul. După ce Ward s-a prăbușit pe podea, camera a mai înregistrat câteva secunde, suprinzând imaginea neclară a agresorului.

Melissa și Adam

În acea dimineață, Alison adusese în redacție baloane și prăjituri, pentru a marca plecarea celor doi prieteni ai săi, Adam și Melissa.

Flanagan, cunoscut în presă sub numele de „Bryce Williams”, și-a explicat acțiunile într-un fax lung trimis televiziunii ABC, dar și în câteva mesaje publicate pe rețelele de socializare. Potrivit bărbatului de culoare, Ward l-a reclamat o dată la HR după cei doi au lucrat împreună la un subiect, iar Parker ar fi făcut comentarii rasiste.

El dăduse în judecată televiziunea WDBJ7 pentru discriminare la locul de muncă, dar plângerea lui nu s-a susținut. Mulți dintre cei care au lucrat cu ucigașul spun că sursa necazurilor era chiar el, deoarece avea probleme mentale: se înfuria ușor și era un coleg dificil. Se pare că în timpul atacului Flanagan nu avea un loc de muncă, fiind șomer de ceva vreme.

Flanagan s-a împușcat în cap după ce fusese încolțit de poliție pe Autostrada I-66, în zona Fauquier. A murit la scurt timp după aceea la spital.

Jurnalist, una din cele mai periculoase meserii din lume

Meseria de jurnalist a fost clasată mai mereu în vârfurile topurilor cu cele mai riscante joburi din lume. Potrivit unui studiu prezentat de Committee to Protect Journalists, în acest an au fost uciși 39 de jurnaliști (cazuri confirmate), iar în ultimii zece ani s-au înregistrat 370 de decese. În 90% din cazuri nimeni nu a fost pedepsit pentru crimă, potrivit unui studiu al Columbia University. În acest an, cei mai mulți jurnaliști au fost uciși în Franța (8), Sudanul de Sud (5), Siria (5) și Bangladesh (4).

După anul 2.000, cele mai multe cazuri au fost înregistrate în anul 2007, când au fost uciși 70 de jurnaliști din cauze legate de meseria lor. Statisticile CPJ arată că 92% dintre victime sunt bărbați, iar în 59% suspecții din spatele atacurilor sunt grupări politice.

La fel ca și în cazul din Virginia, studiul Columbia University arată că presa acoperă pe larg mai mult cazurile de ucidere de jurnaliști atunci când sunt disponibile imagini cu incidentul. În 2014 a fost proeminent cazul jurnalistului brazilian Santiago Andrade, care filma un protest la Rio de Janeiro. În 2012 a atras atenția moartea cameramanului Enenche Akogwu, care filma un atac al grupării teroriste Boko Haram. Totuși, în foarte puține cazuri mass-media a urmărit cu la fel de mult interes și ce s-a întâmplat cu ancheta ulterioară, dacă cei care trebuiau trași la răspundere au fost pedepsiți în vreun fel.