DETALIUL din Codul Fiscal despre care Guvernul „a uitat” să vorbească. LISTA taxelor care cresc

Românii ar putea plăti de anul viitor impozite de până la două ori mai mari pentru locuințe, potrivit noului Cod Fiscal. Administrațiile financiare vor putea aplica cote de impozitare între 0,08% și 0,2% din valoarea impozabilă a clădirilor rezidențiale, față de 0,1% în prezent.

Noul Cod Fiscal aduce vești proaste și pentru persoane cu profesii independente care vor plăti mai mult la stat. Noul Cod Fiscal le aduce acestora o majorare cu 10,5% a contribuției individuale la pensii, care nu poate depăși 5 salarii medii pe economie. Astfel, vor fi dezavantați cei ce câștigă în medie până la 2.500 euro/lună și vor fi avantajați cei cu bani mai mulți, atrag atenția experții fiscali contactați de gândul.

În plus, firmele românești vor fi dezavantajate față de cele din alte state UE în ce privește plata impozitelor pe dividente, mai susțin consultanții fiscali.

În afară de reducerea TVA la 20% care se va aplica din 2016, celelalte măsuri de relaxare fiscală promise – reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5%, eliminarea „taxei pe stâlp” și a supraccizei – au fost amânate pentru 2017.

Noul Cod Fiscal aduce vești bune pentru mulți dintre politicieni, de exemplu. Codul îi avantajează pe cei care dețin mai multe case și pe cei cu locuințe cu o suprafață mai mare de 150 de metri pătrați. Pentru prima casă în afara celei de domiciliu se plătea până acum la primărie un impozit majorat cu 65%, pentru a doua un impozit mărit cu 150%, iar pentru a treia cu 300%. Aceste taxe majorate vor fi eliminate din 2016. La fel și cele pentru proprietățile cu suprafețe mai mari de 150 de metri pătrați.

Actuala variantă a Codului Fiscal urmează să fie votată de Parlament, pentru ca apoi să fie trimisă spre promulgare președintelui Klaus Iohannis.

Vești proaste pentru 650.000 de PFA-uri

În urma discuțiilor din Parlament s-a decis reducerea cotei de TVA la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, respectiv aplicarea unei cote de 9% pentru alimente și băuturi nealcoolice și aplicarea unei cote de 5% pentru livrarea de locuințe sociale, livrarea de ziare, reviste, cărți, manuale școlare, accesul la evenimente culturale, competiții sportive.

PFA-urile ( persoane fizice autorizate) vor datora însă impozite mai mari la stat. Este vorba de 650.000 de PFA-uri, persoane ce desfășoară activități și profesii independente, care vor trebui să plătească contribuții individuale la pensii mai mari cu 10,5%, plafonate la nivelul de 5 salarii medii pe economie.

„În urma ultimelor discuții privind relaxarea fiscală a mai rămas o lacrimă cu gust amar, vărsată în general de cel puțin 650.000 persoane, PFA-urile, persoane ce desfășoară activități și profesii independente. Pentru acestea, noul Cod fiscal aduce o majorare cu 10,5% a contribuției individuale la pensii, este drept, plafonată superior la nivelul de 5 salarii medii pe economie, adică o dezavantajare a celor ce câștigă în medie până la 2.500 euro/lună și o avantajare a celor cu bani mulți”, a declarat pentru gândul consultantul fiscal Adrian Bența.

Bența spune că dacă vor să primească pensie întreagă, aceste persoane achită și procentul de 15,8%, contribuția pe care ar fi plătit-o și un angajator, dacă ar fi fost salariat. Aceste contribuții devin obligatorii, chiar dacă PFA este salariat în altă parte.

„Dacă se adeverește și ultima discuție privind contribuția la sănătate, pentru aceste persoane nu se va mai aplica un plafon superior de la care să se acorde scutirea, chiar dacă serviciile primite din sistemul medical sunt identice pentru toți contribuabilii”, a mai arătat Bența.

Impozite diferențiate pe clădiri, în funcție de scopul utilizării. Impozit de 10 ori mai mare pentru sediile sociale ale IMM-urilor

În noul Cod Fiscal impozitul pe clădiri va fi diferențiat în funcție de scopul utilizării acesteia. Dacă o clădire este rezidențială -adică neutilizată în activități economice -, impozitul este între 0,08% și 0,2%, în funcție de decizia Consiliului Local.

Dacă însă clădirea are destinație mixtă, și aici se regăsesc majoritatea sediilor sociale ale societăților din categoria IMM-urilor sau sediul social al persoanelor ce desfășoară activități independente, impozitul se majorează de aproape 10 ori, respectiv în procent de 0,2% – 1,3% din valoarea construcției.

„Diferența între utilizarea economică și simpla deținere a unui sediu social, pentru că așa s-a înființat entitatea, este discutabilă din punct de vedere normativ, respectiv dacă se decontează cheltuielile cu utilitățile”, mai arată consultantul fiscal.

Pretinsa relaxare fiscală accentuează discriminările la care sunt supuse firmele românești

Tot în urma așa-zisei relaxări fiscale, rămân și se accentuează discriminările privind regimul de impozitare al capitalurilor românești, unele care nu există în actualul Cod fiscal, unele generate chiar de aplicarea unor directive europene.

Este vorba de impozitarea diferențiată în funcție de rezidența fiscală pentru impozitul pe dividend, impozitul pe redevențe, impozitele pe dobânzi, capitalurile naționale fiind impozitate – în unele cazuri și în funcție de anumite condiții – suplimentar față de capitalurile străine.

„Astfel, impozitul pe dividend plătit de o companie românească către o altă companie românească va fi taxat cu 16%, iar dacă s-ar face aceleași plăți de dividende către companii din alte state membre, cu respectarea unor criterii foarte ușor de îndeplinit, veniturile din dividende sunt scutite de impozitare în România doar în raport de rezidența fiscală a societății mamă”, a declarat pentru gândul consultantul fiscal Dragoș Pătroi.

Pătroi mai spune că la plățile de redevențe către societăți mamă din alte state membre, cu condiția respectării unor condiții de deținere ușor de îndeplinit, plățile către societățile străine din alte state membre sunt scutite de impozitare. În cazul în care aceste redevențe sunt încasate de societăți românești, acestea sunt supuse impozitului pe profit de 16%.

„Cu siguranță că aceste scutiri de impozite sunt generate de aplicarea unor reglementări europene, însă acestea trebuie aplicate și pentru capitalul național, pentru a nu ne regăsi în situații de concurență neloială chiar în țara noastră”, spune Dragoș Pătroi.

Eliminarea supraccizei la carburanți și a taxei pe stâlp, amânate pentru 2017

Supraacciza la carburanți – ce a determinat transportatorii să alimenteze în alte state – va fi păstrată până în 2017. „Pe principiul acesta probabil se va tot amâna eliminarea acesteia, la fel ca și celebra taxă pe stâlp, care rămâne în vigoare și în 2016”, este de părere expertul fiscal.

Luni, comisia pentru buget – finanțe din Senat a votat amendamentele convenite de liderii de partide.

Astfel, reducerea TVA la 20% se va aplica din 2016, în schimb, celelalte măsuri – reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5%, eliminarea taxei pe stâlp, reducerea cu 18%, în medie, a accizelor, plafonarea bazei de calcul a contribuțiilor de asigurări la 5 salarii medii – au fost amânate pentru 2017.

În schimb, taxa pe stâlp pentru investițiile în agricultură va fi eliminată începând cu 1 ianuarie 2016.

Noul Cod fiscal prevede aplicarea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) de 5,5% la toate veniturile.

„De exemplu, deși impozitul pe dividende nu mai scade de la 16% la 5%, rămâne în vigoare prevederea care stabilește ca obligatorie plata CASS și pentru aceste venituri. În prezent, persoanele care au contracte de munca nu plătesc CASS pentru veniturile din dividende. În același timp, este amânată și prevederea prin care baza de calcul a CASS se plafona la 5 salarii medii lunare”, potrivit contexpert.ro.

Gabriel Biriș, partner la Biriș Goran SPARL, spune că actuala formă a noului Cod Fiscal prevede o creștere semnificativă a bazei de calcul la plata CAS pentru venituri independente, deși CAS pentru venituri din activități independente scade de la 26,5% la 10,5%.

Codul Fiscal aprobat inițial de Parlament prevedea printre altele reducerea TVA de la 24% la 19% de la 1 ianuarie 2016, eliminarea „taxei pe stâlp” și a supraaccizei la carburanți și scăderea impozitului pe dividende.Consiliul Fiscal a calculat că impactul bugetar al măsurilor de relaxare fiscală din Codul Fiscal aprobat de Parlament este de 17 miliarde de lei, adică 2,3% din PIB, arătând că „este discutabilă oportunitatea unei relaxări fiscale de asemenea proporții”.

Taxe și impozite care cresc:

– CAS pentru venituri din activități independente (deși cota scade de la 26,5% la 10,5%, baza de calcul crește semnificativ)
– CASS (5,5%) pentru dividende, dobânzi, drepturi de autor – anterior nu se datorau dacă existau venituri din salarii sau activități independente;
– Impozitul pe clădiri datorat de persoane fizice pentru spații cu destinație comercială.

Taxe și impozite care scad:

-Cota standard de TVA pentru toate bunurile și serviciile va scădea în 2016 de la 24% la 20%

– Impozitul pe clădiri pentru locuințe, la persoane fizice, pentru mai multe imobile deținute (se elimina majorarea de până la 300%);

– Impozitul pe clădiri, pentru locuințe deținute de persoane juridice – de la 1,5% la între 0,08-0,2%, în funcție de decizia autorităților locale
– Se elimină impozitul pe construcții speciale („taxa pe stâlp”) pentru construcțiile din agricultură.

Ce măsuri de relaxare fiscală se amână pentru 2017:

– Reducerea impozitului pe dividente de la 16% la 5%
– Eliminarea taxei pe stâlp
– Reducerea cu 18%, în medie, a accizelor
– Plafonarea bazei de calcul a contribuțiilor de asigurări de sănătate la 5 salarii medii pe economie