Comisia Europeană confirmă existența unui nou plan de redistribuire a refugiaților. Câți imigranți ar urma să preia România

”Președintele Juncker va anunța săptămâna viitoare o propunere consolidată de relocare, în special pentru cele mai afectate trei țări — Grecia, Italia și Ungaria. Încă o dată, le vom propune statelor membre să ne asigurăm că avem un algoritm de distribuire, astfel încât solidaritatea europeană să fie pusă în aplicare, pentru a garanta că oamenii care sosesc în Europa sunt răspândiți în statele membre. Comisia va insista asupra acestui aspect. Sunt încrezător că vom obține astfel rezultate”, a spus Timmermans, răspunzând unei întrebări a presei în legătură cu cazul refugiaților sirieni decedați recent în Marea Egee în timp ce încercau să ajungă pe insula grecească Kos.

În luna iunie, statele membre UE au respins o propunere a Comisiei Europene de a prelua 40.000 de solicitanți de azil prezenți în Italia și Grecia, pe baza unor cote naționale obligatorii.

Publicația britanică Daily Mail a anunțat joi că un plan de urgență al Uniunii Europene ar prevede redistribuirea între statele membre prin cote obligatorii a circa 160.000 de refugiați, dintre care România ar urma să preia 7.000.

La fel cum a fost formulată și inițiativa precedentă, cotele de refugiați vor fi calculate printr-un algoritm ce va avea în vedere PIB-ul fiecărei țări, populația ei, rata șomajului și numărul de refugiați deja găzduiți.

În cazul României, dacă în acea propunere cota obligatorie ar fi fost de 2.362 de refugiați, conform noii inițiative prezentate de publicația britanică acum România ar urma să fie obligată să preia 6.937 de refugiați, respectiv 4,33% din cei 160.000.

Conform noii scheme, Germania și Franța ar urma să preia cei mai mulți refugiați, 34.077 și respectiv 26.215, în timp ce Ungaria, Italia și Grecia vor fi scutite, întrucât adăpostesc deja un număr mare de imigranți ilegali, ele urmând să furnizeze refugiați celorlalte state dacă un astfel de mecanism al cotelor obligatorii va fi instituit. Scutite ar fi și Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, întrucât tratatele europene le permit aplicarea opțională a deciziilor comunitare ce țin de domeniul ‘Justiție și Afaceri Interne’.